Studiu Eurostat: În România, mobilitatea studenților străini e de 5,2%. În Luxembourg, procentul e de 47%

Tot mai mulți studenți aleg să urmeze cursurile unei universități din afară, tendință aflată în creștere la nivelul întregii Uniuni Europene. În 2017, mobilitatea în învățământul terțiar număra un total de 1,7 milioane de astfel de studenți, care au ales să studieze în străinătate fiind veniți fie dintr-un alt stat membru al UE, fie din afara UE, potrivit unui studiu publicat de Eurostat în 2019.

Conform aceleiași surse, mobilitatea studenților care studiază în străinătate reprezenta în 2017, 8,1% din totalul studenților înscriși în învățământul superior în U.E. Procentele însă variază la nivelul statelor membre ale UE, între ele înregistrându-se diferențe foarte mari. În ceea ce privește mobilitatea studenților, țara noastră înregistra în 2017 o pondere de doar 5,2% a mobilității studenților străini, potrivit datelor Eurostat.

Cel mai mare procent al mobilității a fost observat în Luxemburg, unde 47% din totalul studenților din sistemul terțiar de educație sunt străini care aleg să studieze aici. Luxemburgul e urmat de Cipru cu 23% și Austria, cu 17%. Conform Eurostat, la polul opus se află state europene precum Croația, cu 2,9%, Spania, cu 3,2% sau Grecia, cu 3,4%.

Președintele Federației Alma Mater, Anton Hadăr, a precizat, vineri, pentru MEDIAFAX, că motivele pentru care în România se înregistrează aceste cifre sunt multiple, fapt pentru care ar trebui implementate o serie de măsuri.

„Într-adevăr, nu vin atât de mulți studenți străini pe cât ne-am dori noi, dar România pentru mulți studenți străini reprezintă un punct de atractivitate. Ca să-i atragem, evident că universitățile românești ar trebui să fie un pic mai sus în clasamentele internaționale, de la an la an să vedem că ne ridicăm, din păcate, după cum știm cu toții, am asistat la o coborâre ( în clasamente, n.r) a unor universități, nu foarte semnificativă, dar am asistat la acest lucru. Paradoxal, pentru că salarile au crescut”, a spus Anton Hadăr.

Liderul Alma Mater a precizat că în același sens, profesorii români „ar trebui să scrie mai mult și mai bine”. „Lucrările să fie publicate în reviste cât mai bine cotate, deci ar trebui ca universitățile românești să urce în clasamente, pentru că evident, toți tinerii se duc spre universitățile mai bine cotate.(…) În prima mie ( din clasamentul universităților, n.r), noi avem doar trei universități”, completează Hadăr.

El a declarat și faptul că este important în contextul creșterii mobilității la nivel national, profesorii români să colaboreze mai intens cu omologii lor din alte țări.

„Colaborarea trebuie să fie mult mai consistentă, cu schimbări de studenți din partea atât a profesorilor români, cât și a profesorilor din afară. Ar trebui să se scrie lucrări în colaborare cu profesorii din alte țări, pentru că în acel moment se încheagă o colaborare care va da rezultate sub toate formele, inclusiv realizarea unor masterate în coordonare dublă, doctorate cu o tutela, aici ar trebui să insistăm”, informează liderul Alma Mater.

Hadăr a spus că la fel de importantă precum celelalte măsuri invocate este și îmbunătățirea condițiilor privind cazarea studenților. „Noi în general, le dăm locuri imediat ( studenților străini, n.r), dar ei pot refuza dacă nu le convin acele locuri (…) și asupra condițiilor ar trebui insistat”, menționează președintele federației.

El a mai invocat ca potențială măsură și o mai bună compatibilizare a disciplinelor pe care le urmează studentul străin în țara noastră. „Aici trebuie să ne uităm la programele ale românilor care trebuie să nu fie foarte mult diferite față de ale străinilor, pentru ca apoi procesul de echivalare să nu se facă greu și să se constate că există discipline pe care studentul respectiv, venind în România, le-a ratat în anul respectiv, pentru că aici nu se desfășurau, sau invers”, spune Hadăr.

Președintele Alma Mater a precizat că tinerii care vin în România pentru a studia ar trebui să fie coordonați cu mare atenție de profesorii în a căror responsabilitate intră mobilitatea acelui student. „Și nu numai să fie coordonat, ci să se ocupe de ei și să facă cercetări științifice, să publice o lucrare, două, într-un an de zile, pentru că așa îi atragi și le arăți că în România se lucrează în Universități, se creează lucrări științifice, brevete etc, încât tinerii respective ar trebui sp fie atrași tot mai mult de România”, declară Hadăr.

Potrivit aceleiași surse, România nu stă prea bine nici în ceea ce privește mobilitatea studenților români în străinătate, argumentând acest fapt prin invocarea mai multor cauze.

„Din păcate România este printre ultimele țări în ceea ce privește mobilitățile studenților, este ceva mai sus în ceea ce privește mobilitățile cadrelor didactice. Cu toate insistențele noastre de a-i convinge că aceste mobilități sunt foarte utile, avem de multe ori parte de refuz din partea studenților, iar motivul esențial este fapatul că fondurile acordate pentru mobilități nu sunt acoperitoare în totalitate, ci doar partial. Noi avem acest statut de țară care este finanțat mai slab din partea U.E și cred că aici trebuie lucrat, aici trebuie să intervină cei care conduc Educația, Guvernul României, pentru a avea același statut studenții din România cu cei din alte țări”, precizează Hadăr.

Liderul Alma Mater a precizat că o altă teamă a studentului român în raport cu posibilitatea de a pleca să studieze pentru o perioadă determinată de timp în afară este legată de echivalarea examenelor, fapt ce însă, nu se mai justifică astăzi.

„Dacă acum câțiva ani era o problemă și faptul că nu se putea face o conversie între examenele noastre și examenele lor (din universitățile din afară, n.r), astăzi acest lucru a dispărut, deci practic studenții nu mai pot invoca faptul că dacă fac 6 luni în afară, sau un an, atunci când ajung în România nu li se recunosc examenele. Acum suntem obligați să găsim calea către echivalarea cea mai convenabilă studentului”, informează Anton Hadăr.

Liderul federației a menționat faptul că alți factori determinanți esențiali, care au dus la această cauză vizează latura financiară, dar și aspecte de ordin psihologic. „Existența unei temeri în mintea studenților potrivit căreia ar putea să nu se descurce, dar eu vă asigur că toți cei care au plecat au venit după un an sau 6 luni mult mai bine pregătiți, mai fortificați, mai încrezători”, spune Hadăr.