SUA ar putea investiga GlaxoSmithKline, pentru acuzațiile de plăți ilegale către medici în România

În 2014, GlaxoSmithKline a fost amendată în China pentru corupție, cu 3 miliarde de yuani (483 milioane dolari). Grupul analizează deja comportamentul incorect al angajaților în Polonia, Emiratele Arabe Unite, Liban, Iordania, Siria și Irak, iar acum se confruntă cu noi acuzații de dare de mită, în România, transmite Reuters.

GSK a confirmat că analizează acuzații legate de plăți incorecte în România, făcute de un informator într-un email trimis luni conducerii grupului. O copie a email-ului a fost obținută de Reuters.

Autorul email-ului a spus că informațiile vor fi transmise Departamentului american de Justiție și Comisiei americane pentru bursă și valori mobiliare (SEC), care investighează deja GSK pentru posibile încălcări ale legii Foreign Corrupt Practices Act.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Această lege interzice companiilor care desfășoară afaceri în Statele Unite, sunt listate la bursa americană sau au obligațiuni tranzacționate pe această piață să comită acte de corupție în străinătate.

Informatorii care raportează ilegalități comise de companii beneficiază de recompense financiare, prin intermediul unui program al SEC.

Autoritățile americane au obținut în ultimii ani venituri de miliarde de dolari din amenzi aplicate companiilor care au încălcat această lege, acestea preferînd în cele mai multe cazuri să negocieze înțelegeri amiabile pentru a scăpa de investigație.

GSK este acuzată că a plătit unor medici români sute, iar în unele cazuri mii de euro, în perioada 2009-2012, în schimbul prescrierii unor medicamente, între care tratamentele Avodart și Duodart pentru afecțiunile prostatei și Requip pentru maladia Parkinson.

Potrivit email-ului, medicii erau plătiți pentru susținerea unor prelegeri, dar în trei din șase cazuri, inclusiv cazul celui mai bine plătit, nu a avut loc niciun discurs. Ceilalți trei medici au susținut câte o singură prelegere, cu toate că au primit bani în mai multe rânduri.

GSK a oferit medicilor numeroase călătorii în străinătate și i-a plătit sub forma participării în consilii consultative.

Compania a precizat că va „analiza cu mare atenție” acuzațiile, care se referă la perioada de dinainte de decembrie 2013, când GSK s-a angajat că nu mai plătească medicii care vorbesc în numele companiei sau participă la conferințe internaționale.

„Primim scrisori de acest fel din când în când. Salutăm și sprijinim oportunitatea ca oamenii să vorbească dacă au o îngrijorare. Uneori găsim probleme și luăm măsuri. Alteori concluziile noastre sunt că problemele ridicate nu au substanță”, potrivit GSK.

Scandalul din China, în care GSK a fost acuzată că a dat mită de ordinul sutelor de milioane de dolari, a afectat vânzările companiei în regiune, dar directorul general Andrew Witty a declarat miercuri că operațiunile pe piața chineză se stabilizează.

Procurorii DNA au făcut, marți, 61 de percheziții București și județele Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș, la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale și clinici de oncologie, precum și la locuințele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupție, în legătură cu înțelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu „recompensarea” doctorilor.

Anchetatorii au făcut percheziții la clinici de oncologie din cadrul spitalelor județene Sibiu, Zalău, Târgu Mureș, la Casa Județeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”, Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Județean de Urgență Bistrița, și la firme și distribuitori de medicamente pentru cancer.

Cantități foarte mari de medicamente scumpe, laptopuri, calculatoare și documente privind sejururi au fost ridicate de anchetatori în urma perchezițiilor făcute marți, la companii farmaceutice, spitale și clinici de oncologie, potrivit unor surse judiciare.

Companii mari din domeniul farmaceutic precum Roche, Pfizer sau GlaxoSmithKline sunt printre cele implicate în recompensarea unor medici oncologi cu vacanțe de lux, pentru ca doctorii să prescrie preferențial anumite medicamente.

În atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) se află 11 companii: Roche România, structură a concernului multinațional Roche – producător de medicamente, Actavis-producător/distribuitor de medicamente, dar și Pfizer România- companie biofarmaceutică, Teva Pharmaceuticals România- companie farmaceutică, Novartis Pharma Services- producător de medicamente, Alvogen România- producător de medicamente, Sandoz Pharma Services- companie farmaceutică,GlaxoSmithKline România- producător de medicamente, Egis International- companie farmaceutică, Romastru Trading-distribuitor de medicamente și Glenmark Pharmaceuticals- producător de medicamente, au spus sursele.

Aceleași surse arată că din cercetările făcute până în prezent „a rezultat că, în ceea ce privește activitatea derulată de Roche și Actavis, aceasta a fost coordonată, în scopul prescrierii cu predilecție a produselor acestor companii pentru maximizarea vânzărilor/profitului, de către Dan Zamonea, fost director general la Roche România, Lucuță Teodor, fost director economic la Roche România SRL, Ivan Dan, director general la Actavis SRL”.

Numărul mare de medicamente găsite la perchezițiile de marți se explică prin faptul că „suspecții practic le comandau ca și cum ar avea pacienți care trebuie să beneficieze de schema de tratament cu medicamentul X, acesta era foarte scump, se deconta, deci se achita din buget acel medicament firmei, iar medicul lua comisionul de la firma de medicamente prin sponsorizare, excursii, congrese sau alte modalități”.

În realitate, menționează sursele citate, „nu era necesar acel medicament căci nu exista pacient”, aceasta fiind o altă modalitate prin care medicii fraudau sistemul, pe lângă cea cu prescrierea celor scumpe.

Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre medicamentele pentru tratamentul cancerului ridicate la percheziții erau și fiole care costă 20.000 de lei bucata.

Conform anchetatorilor, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectate au oferit unor medici din cadrul unor spitale din județele Mureș, Sălaj, Sibiu, Bistrița-Năsăud și Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane și congrese internaționale, acoperind și cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe țări, bunuri, foloase și alte servicii, condiționându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie și optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeași compoziție chimică și același efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

Potrivit surselor citate, în aceste activități ar fi fost implicați 16 medici, șefi ai clinicilor și secțiilor de oncologie, medici specialiști oncologi, coordonatori și responsabili ai Programului Național de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un președinte al Comisiei de Oncologie și un inspector de la DSP Mureș care controlează farmacii.

Medicii care prescriau preferențial anumite medicamente ar fi fost recompensați de producătorii de medicamente cu excursii și vacanțe în Franța, Canada și SUA, numai în 2014 o firmă plătind unui operator de turism peste 4,1 mil.lei, care reprezenta „mită mascată” pentru doctori, au spus sursele citate.

Din datele și probele de la dosar ar rezulta că unele firme de medicamente alocau sume mari pentru aceste tipuri de „sponsorizări”. Astfel, în 2014, o firmă de medicamente a achitat peste 4,1 milioane de lei unui operator de turism, „sponsorizare” care în realitate ar fi fost o „mită mascată”, dată medicilor prin reprezentanții zonali, în funcție de vânzările realizate după prescrierea anumitor medicamente.

În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în orașele Ottawa – Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego – SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Brașov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internațional Iași (perioada 23-24 iulie 2014) și eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.

În ce privește evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion și bilete de spectacol.

„Sub aparența participării la un eveniment medical în orașul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulți medici”, susțin sursele citate.

În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopți) și Las Vegas (trei nopți).

„Deși în realitate deplasarea s-a efectuat în două locații succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinația San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic”, au mai arătat sursele citate.

Din datele obținute de anchetatori mai rezultă că pentru desfășurarea evenimentelor externe din Ottawa și San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanți la aceste întruniri.

Pentru „congresul” de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanții sponsorizați ar fi fost cazați inițial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferați în Las Vegas, unde au fost cazați la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conținut științific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.

Mai mult, medicii vizați de aceste activități ar fi fost implicați și în realizarea unor așa-zise studii clinice, pentru care au fost remunerați. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensați financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.

Prin creșterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată – Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naționale de Oncologie și de Terapie Intensivă a Insuficienței Hepatice – ar fi fost majorat artificial numărul de pacienți incluși în scheme terapeutice și ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Național de Sănătate.

Această situație ar fi dus la direcționarea fondurilor alocate în funcție de interesele operatorilor farmaceutici agreați, prejudicierea Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și apariția unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienților, fiind astfel afectate calitatea și continuitatea actului medical.

Potrivit surselor citate, s-ar fi creat relații la nivelul directorilor medicali și medicilor șefi din Case Județene de Asigurări de Sănătate, în unele situații chiar și al funcționarilor din Compartimentele Programelor Naționale de Sănătate și Farmacii (CPNSF) constituite în structura acestora, cu atribuții de control pe linia derulării PNS, respectiv pe linia relației cu farmaciile.

Anchetatorii susțin că, în unele situații, reprezentanții medicali ai firmelor producătoare și distribuitoare de medicamente s-au implicat inclusiv în procesul de întocmire și promovare spre aprobare la nivelul Comisiei de specialitate a CNAS a dosarelor necesare includerii și menținerii unor pacienți din cadrul Programelor Naționale de Sănătate în anumite scheme terapeutice, bazate pe produsele promovate de aceștia.

În unele situații, în această rețea ar fi fost implicați și reprezentanți și angajați ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecție de către medici și care erau aprovizionați, pe baza înțelegerilor existente, de către producătorii și distribuitorii agreați, susțin sursele citate.