SURPRIZA dintr-o decizie CCR. Judecătorul care confirmă INDUBITABIL că șefa DNA a fost în sufrageria lui Oprea în noaptea alegerilor

Deși șefa DNA s-a eschivat în a răspunde tranșant dacă a fost în noaptea alegerilor la Gabriel Oprea acasă, judecătoarea Livia Stanciu confirmă, într-o opinie separată la decizia CCR, că șefa DNA a participat la acea întâlnire alături de șefii SRI, George Maior și Florian Coldea. 

Mai exact, Livia Stanciu amintește de dosarul clasat de Parchet în această speță, precizând că din mărturiile celor audiați de procurori a reieșit „în mod indubitabil”, că șefa Laura Codruța Kovesi a participat la evenimentul de natură privată. 

„Parchetul a mai reținut că, probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale au relevat, în mod indubitabil, că persoanele prezente în seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuința martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior, Vasile Dincu, Florian Coldea, Laura Codruta Kovesi, Onțanu Neculai și Iordănescu Anghel au participat la un eveniment de natură privată, la invitația acestuia, nefiind inițiată nicio operațiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidențiale„, se arată în opinia separată semnată de judecătoarea CCR. 

În document  mai sunt consemnate și fragmente din depozițiile celorlalte persoane audiate. 

Gabriel Oprea: „ (…) Subliniez încă o dată faptul că a fost o simplă cină, însă datorită mediului exploziv din societate, se poate transforma în orice (…)”

Vasile Dâncu: :„(…) toți cei prezenți m-au întrebat despre rezultatele exit-poll-urilor, prin prisma profesiei mele de sociolog, niciunul dintre aceștia nediscutând aspecte plecând de la premisa funcției pe care o detineau la momentul respectiv, ci, pur și simplu, așa cum am spus anterior, discuții firești, comune, între prieteni. (…) Cred că eu am vorbit cel mai mult dintre persoanele prezente și am încercat să explic cum a fost posibil ca cele 12 procente care făceau diferența în favoarea candidatului Mircea Geoană după primul tur să fie pierdute, astfel că eu am punctat, din punctul meu de vedere, patru momente care au condus la această pierdere (…) Subliniez faptul că asocierea acelei intâlniri cu caracter privat și vicierea rezultatului alegerilor este o pură fantezie și nimic din comportamentul celor prezenți la masă nu trădează niciun fel de amestec al instituțiilor în respectivele alegeri (…)”.

Anghel Iordănescu: „A fost o cină la care s-a comentat pe seama exit-poll-urilor, respectiv pe teme fotbalistice. Nu mi s-a părut, din discuțiile purtate între persoanele prezente, ceva dubios, ilegal(…) „,

Dan Andronic: „Nu am spus și nici nu am nici o dovadă în acest sens că persoanele prezente la acea întâlnire din seara de 6 decembrie 2009 la locuința lui GABRIEL OPREA au participat la vreo operațiune de fraudare, viciere a rezultatelor alegerilor prezidențiale. Am precizat și în aparițiile publice că nu am pus în niciun moment în discuție posibilitatea fraudării sau vicierii alegerilor prezidențiale. (…) Repet incă o dată că eu, personal, nu am niciun element concret că persoanele prezente în acea seară participau la un proces de viciere a rezultatului alegerilor. Elementul comun pentru care am fost prezenți în casa lui GABRIEL OPREA în acea seară l-a reprezentat tocmai persoana acestuia (…) „. 

CITEȘTE AICI INTEGRAL DECIZIA ȘI OPINIILE SEPARATE

Judecătoarea Livia Stanciu susține că șefa DNA nu era obligată să se prezinte la audierile comisiei de anchetă, mai ales că a răspuns în scris la întrebările acesteia. În plus, calitatea în care ar fi fost invitată șefa DNA nu ar fi antrenat autoritatea care ar fi putut da naștere unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public-DNA. 

„Din conținutul întrebării adresată în scris doamnei Laura Codruța Kovesi „dacă în seara alegerilor a fost sau nu în casa lui Gabriel Oprea?” rezultă, cu claritate, că întrebarea nu a vizat funcția persoanei căreia i s-a adresat – magistrat cu funcție de conducere a unei structuri specializate a Ministerului Public, componentă a autorității judecătorești și nici comportamentul său în funcția publică menționată, ci a vizat o chestiune de ordin personal, care nu implica în nici un mod autoritatea publică în reprezentarea căreia persoana invitată la audieri a activat sau activează. Or, în calitate de cetățean al României invitat la o Comisie de anchetă parlamentară, doamna Laura Codruța Kovesi și-a respectat obligațiile care îi incumbau potrivit legii. (…) Or, doamna Laura Codruța Kovesi și-a îndeplinit aceste obligații răspunzând în scris întrebărilor punctuale ce i-au fost adresate de membrii comisiei de anchetă parlamentară, întrebări care, de altfel, prin conținutul lor au depășit competențele pe care legea le conferă unor astfel de comisii”, notează judecătoarea. 

Magistratul afirmă, totodată, că, prin atribuțiile și procedurile urmate, „comisia specială de anchetă parlamentară s-a plasat în afara Constituției, hotărârea de înființare a acesteia contravenind, prin conținutul său normativ, Legii fundamentale și normelor statului de drept consacrate prin Constituție”. 

„Nu sunt deloc de neglijat verdictele ce pot fi date de astfel de comisii, care se subrogă activității de jurisdicție și care pot fi contrare soluțiilor pe care procurorul le adoptă în urma anchetei penale efectuate. Această confuzie pe care o face Parlamentul între funcția de anchetă efectuată de procuror și funcția de control parlamentar contravine art.124 alin.(2) din Constituție și principiilor statului de drept. Curtea ar fi trebuit să constate că, prin aceste abateri de la statutul constituțional al justiției, prin liberul arbitru în administrarea și  aprecierea probelor, precum și prin posibilitatea de a da în aceleași cauze verdicte diferite, contrare celor adoptate de procuror (ex: soluția de clasare din cauza de față) și validate prin deciziile definitive ale instanțelor judecătorești, jurisdicția efectuată de Comisia specială de anchetă parlamentară se definește ca o jurisdicție extraordinară, interzisă de art.126 alin.(5) din Constituția României. Comisia specială de anchetă parlamentară nu se putea substitui activității ce se derulează în cadrul unei anchete penale efectuate de parchet, anchetă care a stabilit – așa cum s-a menționat anterior – că, din coroborarea probelor administrate, nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/inițiat de către persoanele nominalizate, acte/acțiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal„, se mai arată în opinia separată