Surpriză pentru denunțătorii Elenei Udrea. Ce a decis instanța după ce aceștia au cerut „procedură simplificată” ca să li se reducă pedepsele

Cererile de judecare în procedură simplificată au fost formulate de Ștefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu și Dragoș Botoroagă la termenul din 16 octombrie. Aceștia au arătat în fața instanței că recunosc în totalitate faptele de care sunt acuzați în dosarul „Gala Bute” și au dat declarații complete privind împrejurările în care s-au comis faptele de care sunt acuzați de către procurori.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, printr-o decizie dată miercuri, judecarea cauzei în procedură simplificată pentru Lungu, Nastasia, Topoliceanu și Botoroagă.

Instanța a respins și cererea formulată de Societatea Națională a Apelor Minerale de introducere în cauză a Federației Române de Box, în calitate de parte responsabilă civilmente, precum și cererea de intervenție formulată de Gene Greb Bejan.

EXTERNE SUA răspund dur Uniunii Europene: fostul comisar Thierry Breton și alți patru lideri, interziși în America

11:11

PACE ÎN UCRAINA Zelenski prezintă propria variantă a planului de pace. Este dispus să retragă trupele din Donețk

11:02

Judecătorii au admis însă cererile formulate de procurorii DNA și de Agenția Națională de Administrare Fiscală, dispunând introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a firmei lui Rudel Obreja, SC Europlus Computers SRL, actualmente SC Euro Box Promotion SRL.

De asemenea, instanța a dispus emiterea unei adrese către Autoritatea Națională pentru Turism, care trebuie să clarifice aspectele legate de constituirea de parte civilă.

La termenul din 16 octombrie, completul de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție a citit rechizitoriul din dosarul „Gala Bute” și le-a adus la cunoștință inculpaților drepturile procesuale. Instanța a arătat că dacă inculpații recunosc în totalitate faptele, limitele pedepsei închisorii se reduc cu o treime.

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului Elena Udrea a arătat, în fața instanței, că înțelege acuzațiile care îi sunt aduse de către procurori, alege calea procesului normal și vrea să dea declarații în timpul judecății cauzei. Și fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu și fostul ministru Ion Ariton au arătat în fața instanței că vor să fie judecați în procedură normală.

Ștefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în MDRT, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naționale de Investiții, și Dragoș Botoroagă au spus că vor să fie judecați prin procedură simplificată. Instanța i-a audiat apoi, pe rând, pe Lungu, Nastasia, Botoroagă și Topoliceanu.

Elena Udrea declara, înainte de începerea discuțiilor din proces, că se opune cererilor foștilor săi colaboratori de judecare în procedură simplificată în dosarul „Gala Bute”, pentru că dacă spun că au luat șpagă pentru ea, trebuie să îi stea alături la proces și să demonstreze cum i-au dat banii.

Elena Udrea este sub control judiciar din 16 iunie, când instanța supremă a decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu din 7 mai până în 16 iunie. Din 25 februarie până în 30 aprilie, Udrea a fost încarcerată în Arestul central al Poliției Capitalei, apoi transferată la Penitenciarul Târgșor.

În 21 aprilie, Elena Udrea a fost trimisă în judecată, în dosarul „Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și respectiv de luare de mită în legătură cu finanțarea de către același minister a mai multor contracte.

Alături de Udrea, au fost trimiși în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ștefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu și Dragoș Botoroagă.

Potrivit DNA, între 2010 și 2011, Elena Udrea și fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu CNI.

Anchetatorii au mai stabilit că Ștefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiți lui Tudor Breazu. Plățile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societății Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei și o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut și primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plățile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările față de Elena Udrea pentru infracțiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL București, sub aparența unor contracte de donație fictive, întocmite pentru a disimula originea infracțională a banilor.

Elena Udrea este urmărită penal și în dosarul „Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanța a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul „Gala Bute”.

Într-un nou dosar, DNA a cerut, marți, avizarea de către Camerea Deputaților a urmăririi penale, reținerii și arestării preventive a deputatului Elena Udrea, aceasta fiind acuzată de luare de mită, trafic de influență, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu, fals în declarațiile de avere din perioada 2009-2012, efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția, ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile în virtutea funcției.

Dosarul vizează vânzarea și renovarea unei vile din Eforie Sud, dar și un contract între Hidroelectrica și o firma privată, pentru care Elena Udrea ar fi cerut aproximativ cinci milioane de dolari.

Potrivit DNA, Elena Udrea ar fi primit mită de la un om de afaceri 3,8 milioane de dolari și o creanță de 900.000 de euro pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului bilateral de vanzare – cumparare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

Elena Udrea a susținut că noul dosar penal este bazat pe denunțurile fostei șefe a CNI Ana Maria Topoliceanu.