Surpriza UE pentru România. Câți refugiați au fost trimiși țara noastră, în baza cotelor obligatorii

România avea alocat un număr de 4.180 de refugiați ajunși în UE, conform deciziilor din 2015 ale Comisiei Europene, care au stabilit așa-numitele cote obligatorii de refugiați și față de care România, Ungaria, Cehia și Slovacia s-au opus oficial, votând împotrivă în Consiliul European. Cele două mecanisme de relocare a refugiaților ajunși dinspre Africa și Orientul Mijlociu în UE, mai exact în Italia și Grecia, unde situația era cea mai gravă în plină criză a migranților, vizau relocarea în total a 160.000 de refugiați în țările UE, pentru a dispersa presiunea de pe Italia și Grecia. Cu toatea acestea, cifrele la care s-a ajuns sunt mult mai mici.

România a primit până în prezent (luna iulie 2017), prin intermediul acestor mecanisme de relocare convenite cu UE, doar 710 persoane aflate „în nevoie de protecție internațională” și care au ajuns ca urmare a migrației ilegale în Grecia și Italia, conform datelor puse la dispoziția Gândul de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Astfel, în prezent România găzduiește la centrele de cazare a solicitanților de azil din București, Giurgiu, Galați, Rădăuți și Șomcuta Mare (lângă Baia Mare, Maramureș) un număr de 521 de sirieni (dintre care 95 de femei și 168 de copii), 131 de irakieni (dintre care 23 de femei și 45 de copii), 45 de persoane din Eritreea (stat din nord-estul Africii) și 13 persoane din Yemen.

Explicația pentru numărul atât de scăzut de refugiați trimiși către România în cadrul acestor mecanisme de relocare este că și numărul total de persoane eligibile pentru a fi relocate este mult mai scăzut decât se estimase inițial, după cum explică IGI într-un răspuns pentru Gândul, făcând trimitere la rapoarte ale Comisiei Europene în aceste sens.

Un astfel de raport din mai 2017 arată că presiunea migrației asupra Italiei și Greciei rămâne valabilă și în acest an, de la începutul lui 2017 sosind în Grecia peste 62.000 de imigranți, iar în Italia peste 45.000.

„Cu toate acestea, vasta majoritate a celor care au sosit nu aparțin naționalităților în nevoie clară de protecție internațională, o cerință stabilită de deciziile Consiliului, pentru a se califica la eligibilitate pentru relocare”, arată raportul din luna mai al Comisiei Europene.

Raportul mai arăta că la momentul respectiv, din Grecia fuseseră relocați 12.707 refugiați din cei peste 27.000 care fuseseră înregistrați în aceste mecanisme, în timp ce din Italia fuseseră relocați peste 5.700 dintre cei doar 8.300 de refugiați eligibili pentru relocare în țările UE.

Până în luna mai 2017, singurele țări care refuzaseră să primească refugiați relocați prin mecanismele UE erau Austria, Ungaria și Polonia. Cehia sistase din 2016 colaborarea în cadrul mecanismului de relocare.

În iunie, Comisia Europeană arăta că mai sunt eligibili pentru relocare în țările UE doar aproximativ 11.000 de refugiați aflați în Grecia și 2.000 în Italia.

„Menționăm că autoritățile române și-au îndeplinit obligația de a transmite, periodic, scrisori de intenție celor două state membre beneficiare, referitoare la disponibilitatea de a primi persoane aflate în nevoie de protecție internațională, în conformitate cu documentele menționate mai sus. Identificarea acestora dintre persoanele eligibile și realizarea efectivă a transferurilor revine autorităților statelor cedatoare. Pentru cei în cazul cărora transferul nu a fost realizat, responsabilitatea României a încetat”, explică reprezentanții IGI, pentru Gândul.

Spaima de refugiați: de la primii sirieni din 2016 la cei 500.000 de musulmani imaginați de un fost general SRI

În martie 2016 soseau în România primii 15 refugiați din Italia și Grecia, relocați în România în baza mecanismelor stabilite de Comisia Europeană. Era vorba despre familii de sirieni și yemeniți, care au fost cazați la centrul pentru azilanți de la Galați. Printre ei se număra și un copil de 7 luni.

În pline controverse publice pe subiectul cotelor obligatorii de refugiați și a spaimelor privind o presupusă „invazie” a refugiaților musulmani în România, autoritățile arătau că nu fac față cifrei imense stabilite la Bruxelles, capacitatea de cazare în cele 6 centre pentru azilanți care funcționează în România fiind doar de 1.500 de persoane, față de cele 4.180 de persoane pe care ar fi trebuit să le primim până în 2017, cu o extensie privind încă peste 2.000 de refugiați pentru anii următori.

Încercările autorităților de a găsi locații pentru noi centre de cazare a refugiaților au fost întâmpinate cu proteste. La Ardud, în județul Satu Mare, s-a pus problema construirii unui centru pentru imigranți în cartierul Mădăraș. Mai mulți localnici s-au strâns la Căminul Cultural, au chemat primarul, toată funcționărimea, au strâns semnături și au amenințat că, dacă e nevoie, vor folosi și forța ca în clădirile unei asociații să nu fie găzduiți aproape 100 de refugiați.

„La fel cum spuneau și cetățenii, noi avem încă, din păcate, bătrânii noștri, copiii noștri orfani, oamenii noștri săraci pe care nu-i putem ajuta așa cum trebuie și nu avem capacitatea la momentul de față să-i mai ajutăm și pe alții. Tot oameni sunt și ei, dar cum să-l lași pe aproapele tău și să-ți îndrepți atenția asupra unui străin care-i și de altă cultură, de altă tradiție, de altă religie decât tine?”, a explicat pentru Gândul primarul Ovidiu Duma.

Recent, generalul SRI în rezervă Sorin Gabriel Cozma, fostul șef al Direcției Generale Prevenire și Combatere Terorism din SRI, a relansat în spațiul public scenariul apocaliptic al invaziei musulmanilor în România.

„E România pregătită să primească 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au pătimit foarte mult în țările lor. Vom fi sau nu pregătiți? Va trebui să dăm un răspuns la problema aceasta. Avem o lipsă de forță muncă acută. Istoric, România nu s-a mai confruntat cu asemenea pregătită. Suntem pregătiți să facem switch-ul?”, s-a întrebat generalul SRI Cozma, în cadrul unui discurs ținut la Râșnov, în cadrul Festivalului de Film și Istorii.

Este pentru al doilea an la rând când generalul SRI Cozma folosește Festivalul de Film de la Râșnov drept platformă pentru lansarea de comentarii cu potențial inflamatoriu. Nici SRI, nici reprezentanții festivalului respectiv nu au clarificat până în prezent în ce calitate a vorbit generalul Cozma despre probleme de terorism și migrație la un festival local de film și „istorii”, declarațiile fiind însă făcute în contextul vizionării unor filme documentare la festival.

În 2016, sub auspiciile aceluiași festival de film de la Râșnov, generalul SRI aflat la acel moment în fruntea direcției antiteroriste a serviciului secret lansa informația că organizația Stat Islamic pregătește un atac de „mari proporții” și „inedit”.