Suspecții audiați în cazul spălării de bani prin contul Mănăstirii „Sfintei Cruci” din Oradea, între care o maică stareță, cercetați în libertate
Cele 17 persoane audiate de procurorii DIICOT Mureș, între care și stareța Mănăstirii „Sfintei Cruci” din Oradea, sunt cercetate în libertate în cazul spălării de bani prin contul lăcașului de cult, anchetatorii urmând să aducă la audieri și alte persoane, după verificări bancare.
Șeful DIICOT Mureș, Alin Lazăr, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că audierea tuturor celor 17 suspecți în cazul de spălare de bani prin intermediul unei instituții de cult, inclusiv a stareței Mănăstirii Sfântei Cruci din Oradea, s-a încheiat după aproximativ șapte ore.
Potrivit sursei citate, deocamdată cele 17 persoane audiate sunt cercetate în libertate.
„Încă nu s-a luat măsura reținerii pentru niciuna din cele 17 persoane implicate. În zilele următoare vom aduce și alte persoane la audieri, după ce terminăm verificările bancare. Trebuie să conturăm întregul grup”, a arătat Lazăr.
Potrivit acestuia, în cursul zilei de joi, polițiștii și procurorii au ridicat mai multe documente bancare, acte contabile și contracte, atât de la mănăstire, cât și de la unități ale distribuitorului de medicamente Ropharma.
Mănăstirea Sfintei Cruci a luat ființă în 1992, fiind amplasată la aproximativ doi kilometri de municipiul Oradea. Aici locuiesc 75 de maici, în fruntea cărora se află maica stareță Stavrofora Mina Bădilă și părintele duhovnic Protosinghel Atanasie Paleu.
Stareța mănăstirii a mai fost în atenția presei locale în urmă cu mai mulți ani, când s-a scris despre suspiciuni privind atribuirea unui teren lângă cel pe care se începuse construirea lăcașului de cult. Presa locală a relatat că în 1994 primarul de atunci al Oradei, Petru Filip (fost PDL, în prezent senator PSD), a atribuit 9,03 hectare de teren Mănăstirii Sfintei Cruci, înființate sub conducerea Maicii Mina, care a devenit în 2007 cetățean de onoare al Oradei, la inițiativa consilierilor PDL. Conform sursei citate, în 2005 proprietarul real al terenului, stabilit în Germania, a cerut anularea titlului de proprietate emis pe numele „cetățeanului Mănăstirea Sfintei Cruci” și a câștigat procesul, instanța obligând Primăria să-i atribuie un teren în altă parte, în locul celui dat mănăstirii.
Joi dimineață, au avut loc 23 de percheziții domiciliare în șapte județe, la mai multe persoane suspectate de spălare de bani proveniți din evaziune fiscală, prin contul Mănăstirii „Sfintei Cruci” din Oradea.
Procurorii au făcut nouă percheziții în Târgu Mureș, trei în Bacău, câte două în Reghin, Brașov, Oradea și Iași și câte una în Iernut, Cluj-Napoca și Vaslui.
Cercetările în acest caz au început în 19 iunie 2012, când polițiști de la BCCO Târgu Mureș s-au sesizat cu privire la activitatea infracțională a grupului organizat. De atunci și până în prezent, în contul bancar al unui lăcaș de cult au fost făcute mai multe viramente bancare, cu titlul de „sponsorizare”, în valoare totală de 914.000 de lei, preciza Poliția Română într-un comunicat de presă.
Banii proveneau din contul bancar al unei societăți comerciale din Brașov și erau virați mai departe în contul mai multor persoane fizice identificate ca fiind angajați ai societății comerciale în cauză, suma totală virată în conturile angajaților fiind de 781.895 de lei.
În urma cercetărilor s-a stabilit că respectivul cont bancar a fost folosit doar pentru încasarea sumelor primite din contul societății comerciale cu titlul de „sponsorizare” și distribuirea acestor sume către diferite persoane fizice.
Au fost identificați 17 angajați ai societății în cauză, care au încasat în conturile bancare personale diferite sume, direct din contul bancar al instituției de cult, cu indicații precum „achiziție tablă”, „cherestea”, „contravaloare tablă”, „contravaloare răsaduri”, „contravaloare ceară”, „contravaloare muguri de pin”, „rășină” și „lemn iconostas”.
„Prin activitățile infracționale desfășurate de membrii grupului infracțional, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat, fiind înregistrate cheltuieli nereale în contabilitate în sumă de 914.000 de lei, prejudiciul fiscal fiind de 292.480 de lei – impozit pe profit și impozit pe dividende”, se mai arăta în comunicat.
Din analiza documentelor de la dosar, a rezultat că transferurile succesive de bani, efectuate prin aceste conturi au avut ca scop spălarea sumelor rezultate din săvîrșirea infracțiunii de evaziune fiscală, respectiv a sumei de 914.000 de lei. În final, suma de 781.895 de lei a fost ridicată în numerar de cei 17 angajați din conturile personale deținute și s-a întors în posesia inițiatorilor procesului de spălare a banilor, în urma activității infracționale desfășurate de membii grupului, smai spune sursa citată.
În acest caz, 17 persoane au fost duse la audieri.
Șeful DIICOT Mureș, Alin Lazăr, declara că firma care a virat bani din conturi în cazul grupului organizat specializat în spălare de bani proveniți din evaziune fiscală este distribuitorul de medicamente Ropharma Brașov.
El preciza că societatea respectivă a virat din conturi bani cu titlu de „sponsorizare” către Mănăstirea „Sfintei Cruci” din Oradea, iar de acolo către diverse persoane fizice.
La rândul său, președintele Consiliului de Administrație al Ropharma Brașov, Mihai Miron, declara, joi, corespondentului MEDIAFAX că a aflat „cu stupoare” despre perchezițiile organizate de DIICOT Mureș la firma sa și la un lăcaș de cult pe care l-a sponsorizat.
„Am aflat cu stupoare de aceste percheziții. Eu lucrez de 23 de ani în business și nu am avut niciodată probleme de acest gen, ținând cont că generez profit la stat și plătesc lunar circa 2 milioane de lei la stat, iar anual peste 20 de milioane de lei. Nu am întârziat niciodată cu plățile și am încercat mereu să fiu corect. Faptul că am considerat să fac sponsorizări și chiar am participat personal la renovarea și construcția unor lăcașe de cult din niște sate din Transilvania și Moldova, pentru că sunt un bun creștin, mi s-a părut un lucru absolut normal. Chiar astăzi am vorbit cu directorul economic și am verificat și au fost plătite toate taxele aferente sponsorizărilor către stat. Deocamdată acuzația mi se pare nefondată, dar vom vedea ce se întâmplă până la sfârșitul anchetei”, spunea Miron.
Administratorul societății Ropharma Brașov mai spunea că acuzația de spălare de bani prin sponsorizări de câteva sute de lei i se pare „aberantă”, ținând cont că societatea face afaceri de sute de mii de euro și nu a întârziat niciodată cu plata impozitelor și taxelor aferente către stat.
„Nimeni nu vede investițiile pe care le facem, că am construit un spital și am creat sute de locuri de muncă. Dar de multe ori nu vedem pădurea de copaci. Sun consternat și afectat de această situație”, spunea Miron.