Surse apropiate anchetei au declarat pentru MEDIAFAX că vor fi audiate în total 291 de persoane, angajați ai societății de asigurare Omniasig din toată țara, respectiv inspectori, agenți de asigurări și brokeri despre care polițiștii au date că au completat polițele de asigurare care fac obiectul anchetei.
Angajații Omniasig vor fi audiați, miercuri și joi, la sediul Poliției Române, de către procurori și ofițeri ai Direcției de Investigare a Fraudelor.
Sursele citate au precizat că angajaților Omniasig suspectați în acest caz le vor fi aduse la cunoștință învinuirile.
Prejudiciul produs în acest caz a fost evaluat la aproximativ 400.000 de euro, dar anchetatorii suspectează că suma este mult mai mare.
Procurorii și polițiștii au făcut, în 14 mai, 49 de perchezițiile la sedii centrale și la sucursale ale Omniasig din București și din toate județele, într-un dosar în care a fost începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Anchetatorii au ridicat atunci înscrisuri și au audiat mai multe persoane.
Șeful Direcției de Investigarea Fraudelor, Alexandru Ioniță, declara atunci că în ancheta privind societatea de asigurare vor fi verificate peste un milion de documente, urmând să se stabilească modul de operare și gradul de vinovăție al persoanelor implicate.
„Suspiciunile pe care noi le avem privesc realitatea și modul de întocmire al polițelor de asigurare, pentru care pot să vă spun faptul că nu există nicio suspiciune privind reala lor și corecta lor întocmire vizavi de persoanele fizice care au beneficiat de aceste polițe, deci persoane care au beneficiat în mod corect și de bună-credință. Verificările noastre vizează ridicarea acestor documente”, spunea Ioniță.
Surse judiciare declarau, pentru MEDIAFAX, că directorul general și alți peste 40 de directori ai Omniasig sunt suspectați de anchetatori de implicare în falsificarea mai multor polițe de asigurare, prejudiciul produs astfel statului fiind de câteva milioane de lei.
Potrivit procurorilor, societatea de asigurare Omniasig încheia polițe de asigurare facultativă și le antedata, pentru a crea aparența că au fost semnate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii și, respectiv, a încasării primei de asigurare PAID.
Astfel, începând din 27 iulie 2013, s-a instituit pentru proprietarii de locuințe obligația încheierii unei polițe de asigurare obligatorie a locuinței (PAD – poliță de asigurare contra dezastrelor naturale: cutremure, inundații și alunecări de teren), în format electronic, separat de încheierea unei polițe de asigurare facultativă care ar acoperi aceste riscuri.
Prin modificările aduse Legii 260/2008 de dispozițiile Legii 243 din 17 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial din 24 iulie 2013 și intrată în vigoare la data de 27 iulie 2013, persoanele fizice și juridice nu mai puteau încheia contracte de asigurare facultativă a locuințelor decât dacă încheiau, în prealabil, o asigurare obligatorie a acestora.
În aceste condiții, susțin procurorii, societățile de asigurare puteau încheia contracte de asigurare facultativă numai după ce verificau condițiile existenței asigurării obligatorii a locuinței, inclusiv, dacă asiguratul a plătit prima obligatorie de 20 de euro pentru locuințele de tip A și 10 euro pentru locuințele de tip B.
Sumele de 20 și respectiv 10 euro trebuiau virate de societățile de asigurare în conturile societății de asigurare PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, societate de asigurare de interes public, componentă esențială în cadrul programului român de asigurarea catastrofelor), se mai arată în comunicat.
„Antedatând polița de asigurare facultativă, s-a creat aparența că respectivele contracte ar fi fost încheiate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii și, respectiv, a încasării primei de asigurare revenite PAID”, potrivit Parchetului instanței supreme.
Procurorii au mai arătat că, dacă ar fi procedat conform normelor legale în vigoare, angajații companiei de asigurare ar fi trebuit să încheie, într-o primă fază, asigurarea obligatorie și să încaseze suma de 20, respectiv 10 euro ce urma a fi virată în contul PAID.
„Numai după acest moment compania în cauză putea încheia contracte de asigurare facultativă. Practic, orice contract de asigurare facultativă încheiat în absența unui contract de asigurare obligatorie a creat în dauna PAID un prejudiciu de 20/10 euro per contract”, a precizat Parchetul ICCJ.
Unicul obiect al verificărilor desfășurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul Omniasig este situația polițelor de asigurare de locuințe emise de companie în a doua jumătate a anului 2013, preciza asigurătorul.
„Unicul obiect al acțiunii de verificare desfășurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul Omniasig este situația polițelor de asigurare de locuințe emise de compania noastră în a doua jumătate a anului 2013, respectiv în perioada de intrare în valabilitate a polițelor PAD. Compania noastră va colabora pe deplin și va pune la dispoziția autorităților toate documentele și informațiile solicitate. În același timp, am demarat o investigație internă pentru a lămuri în întregime această situație”, arăta Omniasig într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Distribuirea polițelor PAD (poliță de asigurare împotriva dezastrelor) s-a făcut prin intermediul acționarilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) până în luna iulie a anului trecut, printre care nu figura și Omniasig. Ca urmare a semnării unui protocol cu PAID, Omniasig a început în luna august să distribuie polițe PAD.
Conform legislației, toți proprietarii de locuințe au obligația să încheie polița de asigurare obligatorie emisă de PAID, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice în limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcție de structura constructivă a locuinței asigurate.
Societățile de asigurare autorizate să preia riscuri de catastrofe naturale, fie că sunt sau nu acționar PAID, pot încheia pentru aceste categorii de riscuri asigurări facultative ale locuințelor numai pentru partea din suma asigurată care depășește suma asigurată obligatoriu prin PAD (10.000 sau 20.000 euro).
În afară de Omniasig, PAID a semnat protocoale și cu alți asigurători și, începând cu luna august 2013, portofoliul societății a crescut constant lună de lună.
Astfel, la finele lunii iulie, PAID avea emise 320.658 de contracte, iar o lună mai tarziu ajunsese la 423.132 de polițe. La finele anului trecut, numărul polițelor PAD a ajuns la 736.318, de la 331.131 contracte la 31 decembrie 2012.
La finele lunii aprilie a acestui an, PAID avea 1,16 milioane de polițe în portofoliu.
Datele asociației asigurătorilor din România (UNSAR) arată că, la finele lunii septembrie 2013, Omniasig avea 278.128 de polițe în vigoare în clasa de asigurări de incendiu și calamități naturale, de la 329.778 la finele lunii iunie 2013.
În total, la finele lunii septembrie 2013, portofoliul Omniasig număra 1,33 milioane de polițe, comparativ cu 1,367 milioane la finele lunii iunie 2013.
Cu un capital de 439,6 milioane de lei, Omnniasig este parte a grupului Vienna Insurance Group (Austria), care deține peste 99% din acțiunile asigurătorului român.
Societatea este al doilea jucător pe piața locală a asigurărilor.
VIG mai deține pe piața românească BCR Asigurări de Viață și Asirom.
Anul trecut, subscrierile Omniasig au scăzut cu 14,2% față de 2012, la 881,1 milioane de lei, pe fondul reducerii veniturilor din polițe RCA și CASCO cu 11,5%, respectiv 33,1%.