SUTE de brazi tăiați într-o pădure din Cluj. Metodele INEDITE folosite de HOȚI pentru a acoperi furturile de LEMNE

Reprezentanții IPJ Cluj au declarat, corespondentului Mediafax, că în urma unui control care a avut loc în septembrie într-un canton din pădurea Beliș s-au descoperit peste 200 de copaci tăiați ilegal, prejudiciul de 24.000 de lei fiind imputat pădurarului.

„Polițiștii din cadrul IPJ Cluj, Secția 8 Poliție Rurală Huedin – Postul de Poliție Comunal Beliș, însoțiți de personal silvic, au finalizat controlul de fond în Cantonul 15 Muști din pădurea Beliș care a vizat atât modul de exploatare a parchetului de material lemnos, cât și cantonul aflat în paza și gestiunea pădurarului. Astfel, s-au identificat 215 cioate de arbori tăiați fără drept și sustrași, în volum total de peste 100 metri cubi de lemn rotund, de esență rășinoasă. Pentru a fi descoperite si identificate cioatele tăiate, nemarcate, polițiștii au îndepărtat resturile de exploatare care erau așezate în grămezi peste acestea, precum și resturile de vegetație și pământul care le acopereau. Prejudiciul imputat pădurarului este de circa 24.000 lei. În acest caz, polițiștii s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracțiunilor de neglijență în serviciu, tăiere fără drept de arbori și furt de arbori, fiind înregistrat un dosar penal”, au spus sursele citate.

În cadrul controlului, au mai fost identificate cioate de arbori marcați silvic, din parchete de material lemnos neautorizate spre exploatare, dar și 32 de arbori doborâți, cu un volum total de 13 metri cubi, care au fost confiscați de organele de poliție și predați în custodia personalului silvic.

Șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, a explicat, la rândul său, corespondentului Mediafax, că metoda acoperirii cioatelor tăiate ilegal cu crengi și resturi vegetale este folosită des de către hoții de lemne.

„Normele prevăd că, în anumite zone, când se fac tăieri pentru instalarea semințișului, adică a unui loc gol care se acoperă cu puieți răsăriți din semințe în mod natural, resturile din exploatare trebuie puse pe cioată, iar hoții profită și fac la fel. La prima vedere se lasă impresia unei tăieri legale, fiind puse crengi peste cioate ca să se poată instala semințișul în locurile goale”, a precizat șeful Gărzii Forestiere Cluj.

Potrivit acestuia, alți hoți de lemne toarnă  pe cioatele tăiate ulei sau motorină ca să se învechească și să putrezească repede, astfel încât să nu mai poată fi identificată vechimea tăierii copacilor.

„Iese seva și se oxidează foarte repede, se înegrește rapid cioata mai ales în cazul rășinoaselor. Am mai descoperit și alte metode folosite, sunt unii care pun zahăr peste cioate ca să atragă furnicile să mănânce. Se adaptează hoții”, a conchis Istrate Ștețco.

La nivelul județului Cluj, în primele 9 luni ale anului 2018, polițiștii clujeni au făcut aproape 400 de controale în domeniul silvic, în urma acestora fiind deschise 268 de dosare penale. De asemenea, au fost verificate 1.456 de vehicule care transportau material lemnos, 8 dintre acestea fiind confiscate și a fost confiscată o cantitate de 1.160 de mc de material lemnos în valoare de 325.040 lei.

Un alt caz, tot în Cluj, o pădure din zona comunei Măguri Răcătău a devenit raiul hoților de lemne în condițiile în care prejudiciul estimat depășește, din 1990 până în prezent, 31 de milioane de lei. Pădurea este fără pază de trei ani, astfel că furturile de lemn au continuat nestingherite.

Reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj au declarat, corespondentului Mediafax, că din anul 2015 pădurea a rămas fără pază, astfel că furturile de lemn au continuat nestingherite.

„Garda Forestieră Cluj a derulat în 2013 o serie de controale, fiind descoperită o cantitate de peste 152.000 mc de lemn tăiat ilegal din pădurea Măguri Răcătău cu o valoare estimată de 30,3 milioane de lei, când aceasta era în administrarea Direcției Silvice. Am constatat că este vorba de tăieri istorice care datează după 1990, din cauza proastei gestionări a pazei. De pe o suprafață de 463 de hectare a dispărut vegetația forestieră fără documente. După anul 2015, când pădurea a rămas fără pază, furtul de lemne a continuat, prejudiciul estimat ridicându-se la aproximativ 700.000 de lei. De-a lungul anilor am aplicat și amenzi în urma neregulilor constatate”, au spus sursele citate.
 

Pădurea aparținând Composesoratului Măguri Cluj ocupă o suprafață de 2.000 de hectare și a rămas nepăzită din anul 2015, din cauza unor litigii între membri pentru conducerea asociației, care au creat un vid de putere și de lipsă de decizie, la care s-a adăugat acumularea unor datorii.

Composesoratul a fost înființat în anul 2000, iar în anul 2013 a acumulat datorii importante, moment în care s-a pus problema intrării în insolvență. O nouă conducere a asociației composesorale a reușit redresarea situației, pentru ca în 2014 Composesoratul Măguri să fie preluat de o altă grupare, care a continuat acumularea de datorii de aproximativ 80.000 de lei și a refuzat să mai plătească paza asigurată până în 2015 de pădurarii Ocolului Silvic Someșul Rece.

„Abia acum cei de la composesorat se află în procedură de predare a suprafeței forestiere către un ocol silvic privat din comuna Borșa, județul Maramureș, pentru efectuarea pazei”, au mai spus reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj.

În august 2015, în zona în care au avut loc defrișări ilegale a izbucnit un incendiu puternic care a afectat peste șase hectare din pădurea de la Măguri Răcătău, fiind necesară intervenția unui elicopter de stingere incendii de la MAI existând suspiciuni că hoții de lemne au pus focul pentru a-și acoperi urmele și a împiedica evaluarea prejudiciului.

Reprezentantul Composesortului Măguri Cluj, Gavril Roba, a declarat, corespondentului Mediafax, că speră ca, odată cu semnarea contracului cu ocolul silvic din Borșa, județul Maramureș, să se oprească furturile de lemn.

„Cei de la Borșa sunt în proces de preluare a pădurii de la Măguri Răcătău și sperăm ca de la 1 ianuarie 2019 să se ocupe de paza pădurii. A fost lăsată în paragină câțiva ani și și-a bătut joc cine a vrut și a furat. Înainte de 2015 paza a fost asigurată de cei de la Ocolul Silvic Someșul Rece și și-au bătut joc cum au vrut, s-a furat cel mai mult cât era pădurea sub pază. Din 2015 nu am mai putut să plătim datoria de 80.000 de lei către ocol, nu am mai avut bani, de aici a apărut problema cu neasigurarea pazei. S-a mai furat și în perioada asta, dar mai puțin”, a spus Roba.

Acesta a subliniat că pădurea din Măguri Răcătău a început să crească față de anul 2014 în urma unor acțiuni de plantare de copaci.

Foto: Radu Florin Pavlov/ Facebook