Sute de oameni la marșul pentru protecția femeilor, în Capitală: „Facem împreună Revoluția feministă” – FOTO / VIDEO

Femei, bărbați și copii participă la marșul „Împreună pentru siguranța femeilor”, desfășurat pe traseul Parcul Colțea – Piața Victoriei.

Oamenii strigă „Vrem siguranță pe stradă și acasă”, „Împreună pentru siguranța femeilor” și „Solidaritate”, „Nu sta deoparte, nu mai fi tristă, facem împreună Revoluția feministă” sau „Vrem dreptate în justiție și încredere în poliție”.

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost un an ușor, dimpotrivă / De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

EXTERNE Un cuțitar sirian a ÎNJUNGHIAT două persoane la Berlin în ajunul Revelionului. Atacul survine la câteva zile de la tragedia de la Magdeburg

20:04

De asemenea, bucureștenii au venit cu pancarte pe care au scris „Pentru Alexandra și Luiza”, făcând referire la fetele dispărute în Caracal, dar și „Nu lăsăm să fie luate drepturile câștigate”, „Rușinea este a agresorilor”, „Credeți-ne”, „Nu sunt Pisi” sau „Mintea stă în cap, nu în pumn”.

„Am venit pentru că nu suport violența. Cred că violența e o problemă majoră cu care se confruntă femeile în România”, a spus un licean care participă, sâmbătă, la marș.

O tânără spune că participă la marș pentru că s-a săturat să îi fie teamă să meargă singură pe stradă.

„Am venit aici pentru că m-am săturat să îmi fie frică să merg singură pe stradă, m-am săturată să mi se spună că sunt fată și nu pot să ies din casă după ora 6, e periculos, nu merge pe acolo. M-am săturat să aud: «Era vina ei pentru că era îmbrăcată nu știu cum» și chestii de genul acesta”, spune ea.

Potrivit organizatorilor marșului, în România una din patru femei este abuzată fizic sau sexual de partenerul ei sau de fostul partener.

„Ne arătăm solidaritatea față de femeile supraviețuitoare ale violenței, ne arătăm suportul față de femeile care trec prin violență în viața lor de zi cu zi și să le spunem că nu sunt singure. Vrem să transmitem un mesaj celor care lucrează cu victime, celor din poliție, magistraților, asistenților sociali, celor care lucrează în sănătate și iau contact cu victimele, că acestea trebuie să fie crezute”, spun organizatorii.

Aceștia afirmă că își doresc brățări electronice pentru agresori, astfel să se știe mult mai repede când aceștia încalcă un ordin de protecție, precum și modificarea Codului Penal, astfel încât să se continue ancheta, chiar dacă victimele își retrag plângerea.

Pe pagina de Facebook Marșul „Împreună pentru siguranța femeilor” , organizatorii au transmis un mesaj participanților  și tuturor celor care le susțin cauza: 

„CE NE DORIM DE LA ACEST MARȘ?

Suntem unite împotriva violenței și cerem să fim crezute!

Condamnăm comportamentul acelor bărbați care desconsideră femeile, le jignesc, le umilesc, le hărțuiesc, le violează sau le lovesc cu impunitate. Nu există circumstanțe atenuante pentru bărbații violenți în relația de cuplu, în familie, la locul de muncă și în diverse spații publice.

Condamnăm atitudinea celor care pun la îndoială mărturiile femeilor care au trecut prin violență și le învinovățesc pe ele pentru ceea ce au avut de suportat. Acestora dorim să le transmitem un mesaj ferm: este inacceptabil să minimizați experiențele negative și dramele prin care trec mii de femei! Femeile nu „provoacă” violența. Nu există nicio justificare și niciun context, decât cel de auto-apărare, care să legitimeze folosirea violenței. Nicio femeie nu „merită” să fie bătută sau violată, hărțuită sau jignită.

Atragem atenția că anumite categorii de femei sunt vulnerabile în fața violenței și că instituțiile le tratează discriminatoriu sau chiar abuziv: femeile rome, sărace, LBTQIA, femeile exploatate sexual sau traficate, fetele din centrele de plasament, femeile cu dizabilități fizice sau mintale, femeile refugiate și migrante.

Atragem atenția asupra presiunii sociale la care sunt supuse unele femei pentru a le face să ascundă actele de agresiune comise asupra lor de bărbați. Nu le judecați pe cele care nu spun nimic celor din jur despre violențele la care sunt supuse și nu le reclamă la poliție. Femeile au nevoie de încredere pentru a ieși din relațiile abuzive sau pentru a reclama actele de hărțuire sau viol. Au nevoie de încredere în forțele proprii, încredere că familia nu le va judeca și nu le va acuza pe ele pentru agresiunea partenerilor, încredere că nu vor suferi repercusiuni, încredere că polițiștii și judecătorii le vor crede.

Transmitem bărbaților și băieților invitația să fie și EI o forță activă în oprirea violenței împotriva femeilor și fetelor. Bărbaților din învățământ, sănătate, justiție, mass-media, sport și mediul de afaceri, bărbaților și băieților formatori de opinie. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, nu doar a femeilor, să luăm atitudine împotriva violenței.

Condamnăm comportamentul unor polițiști în relația cu femeile care reclamă agresiunile. Refuzul unor polițiști de a înregistra plângerile femeilor, în mod special ale femeilor rome sau ale altor femei din grupuri vulnerabile și atitudinea lor descurajantă atârnă greu în decizia femeilor de a merge mai departe pe drumul instituțional necesar eliberării din situația de violență sau de a se întoarce la agresor.

Suntem îngrijorate de lipsa accesibilității la servicii sociale publice oferite la nivel local în cazurile de violență împotriva femeilor. Serviciile publice nu sunt specifice pentru victimele violenței domestice, cele existente nu sunt suficient promovate pentru a fi cunoscute, procedurile de acces sunt greoaie și descurajante iar majoritatea adăposturilor nu pot primi femeile în regim de urgență.

Organizații neguvernamentale cu experiență îndelungată în furnizarea serviciilor, inclusiv organizații din Rețeaua VIF, sunt în ultimii ani într-o acută lipsă de suport și finanțări, care le periclitează activitatea. Autoritățile finanțează din ce în ce mai puține ONG-uri furnizoare de servicii specifice și astfel reduce accesul femeilor la ajutorul de care au nevoie pentru a scăpa de violență. Este necesar un efort comun, de cooperare și consultare, astfel încât nevoile femeilor să fie prioritare în construirea bugetelor locale și centrale, așa cum prevede legea.

Considerăm că educația pentru relațiile sănătoase este cea mai sigură modalitate prin care poate fi oprită perpetuarea violenței. Credem cu tărie că informarea trebuie completată de formarea comportamentelor și atitudinilor non-violente prin exersarea acestora în mediul școlar și în mediul de viață al tuturor. Avem nevoie de sprijinul profesioniștilor din învățământ pentru a da prioritate demersurilor de educare pentru o viață fără violență. Sunt necesare politici și finanțare pentru atingerea acestor obiective.

STATISTICILE ARATĂ CĂ:

– 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puțin o dată în viață (Studiul FRA, 2014);
– din 38.445 de fapte de violență în familie sesizate la poliție în 2018, au ajuns în instanță doar 3,5% adică 1.360 inculpați, în scădere față de anul 2017;
– 3.616 ordine de protecție provizorii au fost emise de polițiști în primele șase luni ale anului 2019;
– 3.520 ordine de protecție emise de instanțele de judecată în primele șase luni ale anului 2019;
– 11.896 de infracțiuni din sfera violenței domestice au avut loc în primele 6 luni ale anului 2019, din care 8.396 de infracțiuni comise de soți și 3.500 comise de concubini;
– 26% din omoruri au avut loc în familie în 2018 (cf. statisticilor IGPR). Dintre acestea, 64% au avut ca victime femei și fete;
– 28% din ordinele de protecție emise în 2018 au fost încălcate;
– 90% dintre victimele care cer ordin de protecție sunt femei;

Aceste femei, și multe altele, au apelat instituții incapabile să le protejeze viața. Cine este responsabil pentru viețile afectate în acești ani? Cât să mai așteptăm? Câte femei să mai moară sau să sufere în tăcere?

CE CEREM AUTORITĂȚILOR?

– Alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru programe de prevenție, conștientizare și educație în rândul copiilor, tinerilor și adulților;
– Finanțarea de la bugetele locale a serviciilor sociale, publice și ne-guvernamentale, necesare supraviețuitoarelor violenței și comunităților; finanțarea prioritară a adăposturilor de urgență;
– Adoptarea de urgență a legislației pentru sistemul de supraveghere a agresorilor folosind brățări electronice și modificarea Codului Penal astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă femeia își retrage plângerea;
– Identificarea și tratarea cu prioritate a cazurilor de acte sexuale cu minore;
– Formarea continuă a personalului din IGPR, IML, servicii de sănătate, servicii sociale și a magistraților care lucrează cu cazuri de femei victime sau supraviețuitoare ale violenței domestice și sexuale;
– Echipe mixte femeie-bărbat de agenți de poliție care să instrumenteze cazurile de violență sexuală și violență domestică;
– Centre specializate pentru cazurile de violență sexuală, cu personal specializat care să acționeze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică și consiliere legală;
– Programe de educație, consiliere și terapie pentru agresori în fiecare județ.

CUM TE POȚI IMPLICA?

1. Dă mai departe informația despre marș. Încurajează și alte persoane să ni se alăture.
2. Vino la Marș pentru a condamna în stradă toate formele de violență împotriva femeilor.
3. Transmite un mesaj video, foto sau scris, prin care să-ți arăți solidaritatea. Te rugăm să postezi mesajul cu hashtag #stopVIF sau #credetine pe pagina proprie sau pe pagina event-ului.
4. Donează pentru a sprijini activitățile Rețelei VIF: http://violentaimpotrivafemeilor.ro/fundraising/„.

Foto / Video: Roxana Din