Szilagyi Zsolt, candidat la prezidențiale: Legea străzilor „1 Decembrie 1918” țintește, fără echivoc, localitățile din Ținutul Secuiesc

Szilagyi Zsolt a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă, că legea respectivă, adoptată de Parlament și promulgată de președintele Traian Băsescu, „țintește, fără echivoc, localitățile din Ținutul Secuiesc”.

„PPMT a depus o solicitare Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, prin care cere să sesizeze Curtea Constituțională și să ridice excepția de neconstituționalitate împotriva legii care prevede obligativitatea denumirii «1 Decembrie 1918» a unei străzi din fiecare oraș. Conducerea PPMT este consternată vis-a-vis de faptul că, la 25 de ani după schimbarea de regim, autoritățile locale sunt obligate să denumească una din străzile localității pe care o gestionează «1 Decembrie», iar în amintirea Marii Uniri din 1918, sunt obligate să organizeze manifestări specifice de sărbătoare. Legea, adoptată de Parlament și promulgată de președintele Traian Băsescu, țintește, fără echivoc, localitățile din Ținutul Secuiesc, fiindcă, în afară de acestea, aproape în toate orașele din România există o stradă cu denumirea menționată”, a spus Szilagyi.
Potrivit acestuia, legea adoptată „are un efect negativ asupra normalității relațiilor româno-maghiare, pentru că nu ține cont de faptul că nu pentru fiecare cetățean român data de 1 decembrie reprezintă o sărbătoare”.

„Această lege prejudiciază autonomia autorităților locale, prevăzută de Constituție, pentru că dispune cu privire la denumirea străzilor și cu privire la organizarea de manifestări locale, chestiuni asupra cărora ar trebui să decidă autoritățile locale”, a afirmat candidatul PPMT la Președinție.

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1034. Revoltă în armata Rusiei?!/Ce lider important a venit la Moscova și s-a văzut cu Putin

07:30

HOROSCOP Succes profesional pentru aceste 4 ZODII, în primele 6 luni ale anului 2025. Vor fi recompense și oportunități

07:27

Szilagyi a spus că PPMT a luat la cunoștință, cu părere de rău, de faptul că UDMR, partid aflat la guvernare, „nu a luat poziție univocă în această chestiune și nu a întreprins nimic pentru a împiedica punerea în aplicare a acestei dispoziții care este jignitoare din punctul de vedere al comunității maghiare, iar, din punctul de vedere al Constituției României, este ilegală”.

„Mai mult, doi parlamentari ai UDMR, din neatenție sau poate din convingere, au votat în favoarea proiectului de lege. Prin acest gest, au transmis alegătorilor mesajul că pentru ei nu este importantă demnitatea maghiarilor transilvăneni și nici reprezentarea intereselor acestora”, a conchis candidatul PPMT la Președinție.

„Patriotismul forțat nu este oportun”

Primarul orașului harghitean Vlăhița, Rus Sándor, susține că va fi greu să existe în localitate vreo stradă denumită „1 Decembrie 1918”, spunând că „patriotismul forțat” nu este oportun și că locuitorii trebuie să-și dea acordul, edilul adăugând: „Căsătoriile din interes duc la divorțuri rapide”.

„În Vlăhița nu există și va fi greu ca vreo stradă să fie denumită «1 Decembrie 1918». Nu înseamnă că nu respect 1 Decembrie, dar patriotismul forțat nu aduce a bine, mai ales că locuitorii acelei străzi trebuie să fie în prealabil de acord cu denumirea străzii lor. Căsătoriile din interes duc la divorțuri rapide”, a declarat, joi, potrivit Mediafax, primarul orașului Vlăhița, Rus Sándor.

Nici în Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, nu există strada „1 Decembrie 1918”, iar viceprimarul SzÅ‘ke Domokos a afirmat că, pentru a se conforma legii, trebuie schimbat numele altei străzi, potrivit Mediafax.

„Este în atribuția Consiliului Local să adopte hotărâri în acest sens și trebuie avizate de tot felul de foruri, deci vom analiza legea și vom face demersuri în acest sens”, a precizat viceprimarul SzÅ‘ke.
El consideră că această lege a fost inițiată „de oameni care nu au ce face”.

La rândul său, primarul din Gheorgheni, Mezei János, a spus că nici în municipiul pe care îl conduce nu există o stradă cu numele „1 Decembrie 1918” și că nu va face demersuri pentru a se conforma legii, motivând, pe de o parte, că aceasta nu este însoțită de normele metodologice de aplicare, iar pe de altă parte că nu se pot schimba denumirile de străzi „în an electoral”.

„Deci, noi nu dorim și nu vom face niciun demers până ce nu vedem metoda și scopul exact al acesteia și avem și argumente în legătură cu comunitatea noastră, legate de multiculturalitatea multor localități din România, la care credem că până acum nu s-a gândit legiuitorul”, a transmis edilul din Gheorgheni.
Strada „1 Decembrie 1918” nu există nici în orașul Borsec, însă primarul Mik József a declarat că se va conforma legii, deși schimbarea denumirii unei străzi implică și cheltuieli pentru schimbarea domiciliului în actele locuitorilor, pentru care primăria nu dispune de fonduri.

„Chiar acum analizăm care va fi această arteră principală. Nu am nicio problemă cu această prevedere a legii, problema mai mare va fi pentru oamenii care vor fi nevoiți să își modifice pe cheltuiala lor adresele în acte și, fiind vorba despre o stradă principală, trebuie să ne gândim ca acest impact să fie cât mai mic. Primăria nu poate suporta momentan aceste cheltuieli și sper ca oamenii și firmele să înțeleagă. Dacă statul se angajează să le achite, nu este nicio problemă”, a spus Mik József.

De asemenea, nici în municipiul Cristuru Secuiesc și în orașul Băile Tușnad nu există străzi cu denumirea „1 Decembrie 1918” .

O situație specială este în orașul Bălan, unde există strada „1 Decembrie”, dar din denumire lipsește „1918”.

„Este vorba despre artera principală care traversează orașul și pe care locuiesc 70 la sută dintre locuitori. Va fi greu să suportăm cheltuielile de schimbare a cărților de identitate, carnetelor de conducere, actelor de firme și alte documente, încercăm să găsim soluții, pentru că nu avem fonduri”, a declarat primarul Brezovszky Gyorgy.

În municipiile Toplița și Odorheiu Secuiesc există artere principale denumite „1 Decembrie 1918”.

Primar Vaslui: Schimbarea denumirii unei străzi în „1 Decembrie” înseamnă costuri pentru populație

Atribuirea denumirii de „1 Decembrie 1918” unei străzi principale este foarte dificilă, în condițiile în care acest lucru va presupune costuri pentru populație, care va trebui să-și schimbe toate actele cu denumirea noii străzi, susține primarul municipiului Vaslui, social-democratul Vasile Pavăl.

Vasile Pavăl (PSD) consideră că va fi foarte dificil de aplicat legea inițiată de către ministrul Apărării, Mircea Dușa, și promulgată marți de președintele Traian Băsescu, conform căreia o arteră principală de circulație din fiecare oraș și municipiu să poarte numele de”1 Decembrie 1918″, potrivit Mediafax.

Potrivit edilului vasluian, problemele de atribuire a denumirii de „1 Decembrie 1918” unei străzi principale din municipiu vor fi legate, în special, de actele de identitate ale populației, care va trebui să-și schimbe toate documentele cu denumirea noii străzi, de la acte de identitate, la cele de proprietate a locuințelor.
„Este foarte dificil să punem în aplicare o astfel de lege. Schimbarea denumirii unei străzi principale în 1 Decembrie înseamnă costuri, atât pentru noi, ca primărie, cât și pentru populație, pentru că trebuie schimbate toate documentele. Dacă ar fi o stradă nouă, nu ar fi o problemă, dar nu prea mai apar artere principale de circulație în ziua de astăzi, toate fiind la periferie, unde se extinde orașul. Oricum, așteptăm să vină actul normativ și îl vom da spre analiză în cadrul Direcției de Urbanism a primăriei”, a declarat, joi, primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

În municipiul Vaslui, există deja o stradă care poartă numele de „1 Decembrie 1918”, dar care o lungime de 100 de metri și este într-o zonă izolată a orașului.

Legea lui Dușa

O arteră principală de circulație din fiecare oraș și municipiu se va numi „1 Decembrie 1918”, stabilește o lege inițiată de către ministrul Apărării, Mircea Dușa, și promulgată marți de președintele Traian Băsescu.

Proiectul a fost depus de Mircea Dușa la Parlament, în februarie. În aprilie, acesta a fost adoptat de Senat cu 64 de voturi „pentru”, 30 de voturi „împotrivă” și trei abțineri. În 30 septembrie, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul cu 315 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și 13 abțineri.