Table inteligente în clase și TABLETE pentru toți elevii din România. Andronescu: Proiectul ar costa 400.000.000 de euro

„Am scris fișele pe proiecte, vedem cum ne acceptă. E un proiect foarte mare, trebuie să mergem la Comisia Europeană să le aprobe. Probabil va dura până când demarăm proiectul. Din informațiile pe care le am este vorba despre cel puțin două-trei luni. (…) O sumă mare. 400.000.000 de euro”, a declarat, marți, ministrul Educației Naționale, Ecaterina Andronescu.

Ministrul a subliniat că speră ca începând cu anul viitor proiectul să fie pus în practică.

EXTERNE Conferința anuală de presă a lui Putin / Sistemul Patriot din România, criticat de liderul rus. „Doar în câteva secunde începe separarea focoaselor”

12:40

ACTUALITATE Registrul Auto Român, AVERTISMENT pentru șoferi, referitor la „fake-news” despre anvelopele „all seasons”:

12:38

„Am putea spera (n.r- de anul viitor să fie în școli). Noi avem prevăzute toate școlile pentru toți copiii din gimnaziu și liceu, dar rugămintea mea e să avem răbdare pentru că nu se poate totul de-o dată. Nu cred că găsim un producător care să cuprindă 90.000 de table inteligente, câte clase avem, și un număr important de copii (…) probabil un milion jumătate – milion și șapte sute de mii”, a adăugat Ecaterina Andronescu.

În decembrie 2018, Ministrul Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, a anunțat că își propune ca, din fonduri europene, să amenajeze fiecare clasă cu o tablă inteligentă, iar fiecare profesor să dispună de laptop, precizând că elevii vor avea câte o tabletă.

În anul școlar 2018-2019 elevii din mai multe localități din țară merg încă la toaletă în fundul curții, se încălzesc la sobă și nu au apă potabilă curentă.

Mai multe școli din județul Alba, majoritatea din Munții Apuseni, nu au apă curentă și copiii folosesc, în 2018, WC-ul de tip latrină, iar investițiile în instituții de învățământ nu mai sunt o prioritate pentru multe primării, mai ales că, de la un an la altul, tot mai multe se desființează.

În satul Luminești, din comuna Sohodol, spre exemplu, mai învață doar cinci elevi. Școala nu a primit autorizația sanitară de funcționare deoarece nu are apă curentă, iar din această cauză nu a putut fi construit un grup sanitar în interior. Primarul comunei, Corcheș Sorin Constantin, a declarat, la începutul anului școlar, că elevii au posibilitatea să se spele pe mâini la un lavoar, apa fiind adusă de la fântâni.

„În rest am mai făcut investiții, școala are geamuri de termopan, exteriorul arată bine, clădirea a fost îngrădită și s-a pus parchet. Învățătoarea face naveta pentru a veni la școală. Numărul copiilor scade constat, iar alte două instituții de învățământ din comună au fost închise din această cauză”, a spus Sorin Constantin Corcheș.

Există școli cu deficiențe și în apropierea municipiului Alba Iulia. Spre exemplu, în satul Ghirbom, școala are WC-ul în curte, din lemn, gardurile sunt rupte, iar exteriorul este vizibil degradat.

Din cele 501 de unități de învățământ din Alba, la care se adaugă o școală postliceală, șase palate ale copiilor și un club sportiv, 427 au autorizație sanitară de funcționare emisă de Direcția de Sănătate Publică. În acestea învață sub 2% din numărul total al elevilor și preșcolarilor din județ.
 

Zeci de școli din județul Galați au grupuri sanitare necorespunzătoare și încălzirea se face cu lemne. Curios e faptul că printre acestea sunt unități care au dotări moderne pentru elevi, precum calculatoare, imprimante și proiectoare de ultimă generație.

Astfel, cei 200 de elevi ai Școlii Gimnaziale din Smârdan, localitate aflată la nouă kilometri distanță de orașul Galați,  au WC-ul în curte și sobe de teracotă. 

Tot în comuna Smârdan se află satul Cișmele, iar la școala din localitate învață 44 de copii. Situația unității de învățământ este asemănătoare cu cea din satul vecin: toaleta are gresie, faianță și apă curentă, dar se află în curte, iar copiii folosesc un veceu turcesc. Mai mult chiar, reprezentanții școlii se laudă cu faptul că toaleta este curată și are săpun, situarea în fundul curții reprezentând un mare avantaj pentru copiii care vor să se joace cu zăpadă.

„Copiii parcurg 15 metri de la școală până la toaletă, iar principalul avantaj al acestor toalete îl constituie igiena. Avem apă curentă, toalete pot fi întreținute, există încălzire și săpun. Iarna, până la toaletă, ei apucă să se mai bată cu zăpadă, se mai joacă puțin, vin uzi în clasă, dar nu asta e important. Contează foarte mult să putem întreține toaletele, să rămână curate, ei să se poată spăla pe mâini, să aibă încălzire”, a spus directorul adjunct al Școlii din localitatea Cișmele, Gigliola Dobrin.

Părinții și bunicii din comuna Smârdan nu împărtășesc entuziasmul cadrelor didactice și spun că toaletele din fundul curții reprezintă un pericol pentru copii.

„Vara ca vara, dar iarna este mai dificil. Ei sunt micuți, răcesc foarte repede. Nepoțelul meu nu se duce la toaletă. Face dimineața când pleacă de acasă și mai face când vine de la școală. Nu e sănătos”, a spus o localnică.

Asfel de probleme se regăsesc în multe alte școli din țară.