Ziua de 29 august este o zi de post și rugăciune în calendarul ortodox, deoarece creștinii își aduc aminte de Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Această sărbătoare care marchează finalul anului bisericesc are o mulțime de tradiții și superstiții.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultimul praznic din anul bisericesc, pentru că un nou an bisericesc începe la 1 septembrie.
Această sărbătoare este asemănată cu Vinerea Patimilor, pentru că amintește de sacrificiul Sfântului Ioan pentru credință.
Cum în fiecare vineri se postește, la fel și astăzi, 29 august este o zi dedicată postului și rugăciunii. Nu se fac nunți sau botezuri și nici munci grele.
De asemenea, în această zi nu se spune „La mulți ani”, cei cu numele Ioan fiind sărbătoriți pe 7 ianuarie.
Se spune că Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut cu 6 luni înainte de nașterea lui Iisus. Îngerul Gavriil i-a prevestit lui Zaharia nașterea fiului său, iar pentru că acesta nu i-a dat crezare îngerului, tatăl lui Ioan a rămas mut până când fiul său a primit un nume.
Sfântul Ioan a petrecut mare parte din viață retras în pustiu, până când a primit poruncă să predice, să-i pregătească pe oameni pentru venirea lui Hristos și să-l prezinte ca Mesia.
În ziua de 29 august, când se prăznuiește Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, exista credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupea cu mână.
Una dintre cele mai respectate tradiții este ținerea postului negru, în ziua de sărbătoare. Tot în această zi, există anumite ”reguli” pe care creștinii ar trebui să le respecte.
Superstițiile cunoscute de români: Nu se mănâncă varză, căci se spune că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori şi a înviat.
În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curați pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave.
Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi. Totuși, aceste obiceiuri nu au legătură cu Sfânta Scriptură, deci dunt doar tradiții din popor.