Prima pagină » Știri » Țara marilor amânări și a micilor proiecte. VERIFICĂ ce au făcut banii tăi în anul electoral 2014 în FIECARE JUDEȚ al României

Țara marilor amânări și a micilor proiecte. VERIFICĂ ce au făcut banii tăi în anul electoral 2014 în FIECARE JUDEȚ al României

27 feb. 2019, 01:55, Știri

Anca Simina

Țara marilor amânări și a micilor proiecte. VERIFICĂ ce au făcut banii tăi în anul electoral 2014 în FIECARE JUDEȚ al României

Galerie Foto 6

În anul electoral 2014, peste un miliard de euro a ajuns în proiecte de infrastructură și construcții. Vezi cum au ajuns banii la clienții tradiționali ai afacerilor cu statul

Proiecte mici, lucrări suplimentare în șantiere vechi niciodată închise sau achiziții directe, ușor de facturat, au fost nota comună a unui an cu două rânduri de alegeri în care autoritățile locale și-au potrivit calendarul achizițiilor de stat cu cel de campanie, fără ca la final să rămână mai mult de 12 proiecte mari, care ating sau depășesc 20 de milioane de euro.

Aflate la extreme greu de imaginat, județele României și-au mărit discrepanțele uriașe, unele ajungând prin contracte finanțate cu fonduri europene, la investiții de peste 100, chiar 154 de milioane de euro într-un an, așa cum sunt Bihor și Prahova, altele rămânând în urmă, cu „reușita” de a fi achitat programul „Cornul și laptele”, așa cum s-a întâmplat în Olt sau în Gorj.

În seria editorială „Tu știi ce mai fac banii tăi?”, Gândul a analizat, la finalul anului electoral, totalul achizițiilor locale publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice până pe 10 decembrie inclusiv, pentru a vedea cum s-au cheltuit în toate județele României sumele colectate din taxe sau impozite, primite de la bugetul de stat sau atrase de la Uniunea Europeană.

ACTUALITATE Plan Roșu de Intervenție. Patru autoturisme, implicate într-un grav ACCIDENT pe DN 14

12:02

EXTERNE Un elicopter de ambulanță a intrat în clădirea unui spital din Turcia, apoi s-a probușit la sol. Care ar fi prima cauză a TRAGEDIEI

11:45

În luna aprilie, atunci când Autoritatea Electorală Permanentă va publica în Monitorul Oficial care au fost sponsorii declarați ai celor două campanii electorale din 2014, veți vedea și câte dintre aceste companii contractate de stat au întors, politic, serviciul. Astăzi, citiți, la finalul articolului, unde au mers în 2014 banii publici în județul sau orașul dumneavoastră, câți au acoperit proiecte finanțate cu fonduri europene și care sunt companiile care îi facturează.

DESCHIDEȚI AICI TOPUL JUDEȚELOR ROMÂNIEI ÎN FUNCȚIE DE BANII EUROPENI ȘI NAȚIONALI CONTRACTAȚI ÎN 2014

DESCHIDEȚI AICI TOPUL PRIMELOR CINCI COMPANII CARE AU CÂȘTIGAT CONTRACTE LOCALE, PENTRU FIECARE DOMENIU

600.000.000 de euro contractați în vară, de la un scrutin la altul

Sec, cifrele vorbesc despre 1165 de contracte semnate prin primăriile marilor orașe și prin Consiliile Județene, în douăsprezece luni. 37% dintre acestea, 404 mai exact, s-au încheiat în trimestruil al treilea, între 1 iulie și 30 septembrie, perioadă suprapusă, dacă se iau în calcul și momentele atribuirii contractelor, peste finalul campaniei pentru alegerile europarlamentare și debutul celei pentru prezidențiale. Tot atunci s-au împărțit și cele mai bănoase investiții locale: 605.520.600 de euro din 1.650.822.000 de euro cât au însumat cele ale întregului an.

Vara electorală a fost, de altfel, și perioada celor mai multe negocieri directe, a contractelor de suplimentare a unor lucrări sau de adăugare a unor costuri la altele mai vechi, încă neîncheiate. 77 de negocieri directe fără anunțuri de participare în Sistemul Electronic de Achiziții Publice a însumat trimestrul al treilea, față de 50 câte au fost în primele trei luni ale anului, de exemplu. Până la final de an, negocierile directe s-au înmulțit la 254, în spatele lor stând 54 de milioane de euro, bani direcționați fără concurență câtre companii.

Grosul achizițiilor l-au reprezentat însă cumpărările prin cereri de ofertă ale autorităților locale, contracte mai mici, dar date în general prin rotație, unui număr limitat de furnizori locali de servicii. Din 1165, acestea au însemnat 492 de contracte și 280 de milioane de euro în întregul an.

Licitațiile deschise, pe de altă parte, s-au limitat la 417, un sfert dintre ele, mai exact 127 încheindu-se în condițiile în care câștigătorul a fost și singurul ofertant sau a avut singura ofertă compatibilă cu caietul de sarcini trasat de autoritățile locale.

Simulacrul de infrastructură a înghițit un miliard de euro

Luate unul câte unul, puține sunt județele României în care investițiile în infrastructură să nu țină capul listei contractelor din ultimul an. Privite atent, sunt însă mici lucrări pentru care fie o primărie, fie un Consiliu Județean a atras fonduri europene și a adăugat, pentru cofinanțare, ceea ce a primit din bugetul național, prin Ministerul Dezvoltării, sau ce a reușit să ia de la bănci, prin împrumuturi garantate de stat.

30-40 de kilometri de drum județean modernizat, peticirea unei șosele de centură, fațada unui teatru ori a unui spital, spilcuirea unui sediu de primărie sau redesenarea marcajelor rutiere pe asfalt, proiecte mici care nu schimbă, în general, fața unui oraș ori a unui județ întreg au absorbit 1.097.053.000 de euro, adică peste 66% din banii învârtiți la nivel local în întreaga țară pe parcursul anului.

Din urmă (13% din bani) au venit proiectele de ecologizare a gropilor de gunoi ori de construire a unor stații de colectare pentru județele care nu ajunseseră încă la Programul Operațional de Mediu pus la dispoziție de Comisia Europeană încă din 2007.

A treia „mare investiție” a autorităților locale a fost însă, așa cum arată cifrele, programul „Cornul și laptele”. 6% din bani, 98 de milioane de euro, au mers astftel spre asigurarea alimentelor de acest fel pentru copiii din școlile primare și grădinițele cu program normal și a transportului cornurilor și a cutiilor de lapte până la școli. În Constanța de exemplu, „Cornul și laptele” a fost preocuparea județeanuă a anului, CJ alocând 28 de milioane de euro din bugetul intern celor 5 contracte care ar urma să acopere necesarul de alimente destinate programului din 2014 până în 2017.

Grafic Gândul. Sursa informațiilor: Sistemul Electronic de Achiziții Publice

Teleorman și Timiș, privilegiatele bugetului intern, Olt și Gorj, la coada clasamentului național al investițiilor locale

Ținute la mâna ministrului Dezvoltării pentru alocările din bugetul național, cu venituri mici colectate în general în județe, autoritățile locale au tras în 2014 mai mult pentru fondurile europene înainte de încheierea perioadei de grație acordate României pentru a cheltui banii din 2007-2013 încă trei ani.

Aproape 870 de milioane de euro din banii care au acoperit contractele semnate în acest an vin, sunt îndreptați spre proiecte finanțate din fonduri europene. Imaginea detaliată a acestora se poate vedea mai jos:

Grafic Gândul. Sursa informațiilor: Sistemul Electronic de Achiziții Publice

Diferențele dintre județe sunt însă enorme. În timp ce în Bihor, în Prahova, la Cluj, la Iași, în Vâlcea, în Maramureș banii europeni au ridicat mizele contractelor locale la peste 50 de milioane de euro, ducându-le până la 150 de milioane, în Gorj și în Olt nu s-au făcut decât investiții de 6 milioane de euro, și acelea preponderent din bugetul intern. Printre județele privilegiate în relația cu Guvernul, se numără, în schimb, Teleorman și Timiș care au urcat în topul investițiilor pe trambulina banilor primiți de la bugetul intern.

DESCHIDEȚI AICI TOPUL JUDEȚELOR ROMÂNIEI ÎN FUNCȚIE DE BANII EUROPENI ȘI NAȚIONALI CONTRACTAȚI ÎN 2014

Marile contracte locale și topul 50 al câștigătorilor banilor de la stat

Douăsprezece din cele peste 1100 de contracte sunt cu adevărat investiții mari, însumând peste 20 de milioane de euro. Unele există însă deocamdată doar pe hârtie. Pentru altele, cum este reabilitarea sediului Primăriei Generale a Municipiului București, deși suma investită crește, va mai fi de așteptat până la finalizare.

„Loviturile” le-au dat companiile care au oferit prețuri mici, dar și-au conservat și legăturile politice. Dacă la Craiova s-a semnat, cu Delta ACM 93, o firmă cu legături vechi cu PSD, un acord-cadru pentru repararea trotuarelor și aleilor, la Oradea și la Iași refacerea CET-urilor cu bani europeni a fost câștigată de Elsaco, o firmă din Botoșani afiliată mai degrabă PNL. Ca valoare a contractelor, în primele 15 intră și asfaltările din Turnu Măgurele, luate de Tel Drum, care a pierdut în ultima lună din an locul întâi în topul furnizorilor locali ai statului, dar și două contracte ale Euroconstruct Trading, asociată multă vreme PDL.

Mai jos, găsiți cele mai importante 15 contracte locale semnate în 2014, dar și topul 50 al marilor câștigători ai contractelor din acest an cu autoritățile locale din România.