Autoritățile au luat de ani buni dreptul persoanelor nevăzătoare de a efectua cursuri de pregătire într-o profesie în care îninte de 1989 erau foarte apreciați: masajul. Decizia datează din 2000, însă nu a fost luată în considerare de prea multe asociații și instituții care organizeză astfel de cursuri de pregătire profesională. După 13 ani, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat autoritatea care stabilește standardele ocupaționale.
Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) a fost sancționată, în 22 mai 2013, de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu o amendă contravențională în valoare de 4.000 de lei după ce Asociația Nevăzătorilor din România a reclamat faptul că standardele ocupaționale pentru meseria de maseur prevăd că aptitudinile necesare acestei meserii nu pot fi dobândite de nevăzători.
„Colegiul director a constat că elaborarea unor astfel de standarde constituie un act de discriminare, încălcând articolul 2, alin. 1, coroborat cu art. 5 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenția și sancționarea tuturor formelor de discriminare”, se arată în decizia CNCD.
Istavn Haller, membru al CNCD care s-a ocupat de acest dosar, a declarat pentru gândul că „nu există nicio justificare pentru a refuza persoanele nevăzătoare, mai ales că este cunoscut și faptul că aceste persoane aleg această meserie”. „S-a dovedit și că ei (persoanele nevăzătoare n.r.) sunt foarte abili în meserie din cauza faptului că nu văd, dar au alte simțuri mai dezvoltate”, adaugă el.
Potrivit acestuia, argumentele ANC cu privire la această situație au fost că „dacă Asociația Nevăzătorilor din România s-ar fi adresat lor să modifice standardele, atunci ar fi analizat, dar nu au adus nicio justificare pentru faptul că nevăzătorii nu ar putea deveni maseuri”.
Standardele ocupaționale pentru profesia de maseur, vechi de 13 ani
Cursurile de pregătire în profesia de maseur se desfășoară în baza unor standarde ocupaționale care datează din anul 2000 și prevedeau că „anumite operațiuni nu pot fi efectuate de către nevăzători”.
Din anul 2000 și până în prezent au continuat însă să se organizeze pentru nevăzători cursuri în profesia de maseur în instituțiile postliceale de profil de la stat, dar și în centre private. Anul trecut au apărut însă primele cazuri de refuz al persoanelor nevăzătoare la astfel de cursuri.
Florin Andreiș (42 ani) nu vede de la vârsta de șapte ani din cauza unui accident. „Anul trecut am vrut să fac un curs de maseur la o fundație din Iași, însă am fost refuzat pe motiv că sunt nevăzător”, a declarat el pentru gândul. Astfel, bărbatul s-a plâns Asociației Nevăzătorilor din România că este discriminat.
Sergiu Ruba, președintele Asociației Nevăzătorilor din România, afirmă că a depus plângere după 13 ani de la publicarea standardelor ocupaționale pentru că abia în ultimul an au fost raportate cazuri de persoane care au fost refuzate la cursuri.
„Se știe că persoanele nevăzătoare fac masaj de când lumea. Și această profesie le este refuzată prin standardele ocupaționale ale Ministerului Muncii din anul 2000. Noi am contestat asta abia în anul 2013 la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru faptul că în toamna anului trecut au apărut niște discriminări la persoane nevăzătoare”, a declarat Sergiu Ruba pentru gândul.
Nevăzătorii pot face masaj terapeutic, dar și de întreținere
Potrivit acestuia, nevăzătorii au abilitatea de a efectua atât masaj terapeutic, cât și masaj de întreținere. „Noi, la Asociația Nevăzătorilor, avem acreditate nouă module de masaj – cinci terapeutic și patru de întreținere. În România, foarte multă vreme masajul terapeutic era învățat în sistemul public al formării profesionale pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Pentru ei există două școli postliceale, în București și la Arad, iar condiția este să aibă Bacalaureatul. Școala este timp de trei ani ani, este gratuită și este destinată celor cu handicap de vedere grav, accentuat sau mediu. Gradul de handicap mediu nu ar fi acceptat dacă nu ar fi fost boli evolutive”, explică acesta.
Sergiu Ruba afirmă că a constat cu „uluire” că deși Ministerul Educației recunoaștea cele două școli pentru nevăzători, Ministerul Muncii i-a eliminat de la profesia de maseur.
„Autoritatea Națională pentru Calificări, în momentul în care ne-am întâlnit la sediul CNCD, a fost de acord cu noi. La acest moment, persoane extrem de calificate de la ANC ne-au dat dreptate. Greșeala este a celor din 2000. Nouă ne pare rău că ANC a fost sancționată cu amendă. În câteva săptămâni vor apărea noi standarde în care nevăzătorii își vor avea locul pentru că nu este normal ca în sistemul public să fie acceptați la cursuri și niște amețiți de la anumite fundații să îi refuze. Toată lumea în sfera profesionistă știe că nevăzătorii sunt maseuri profesioniști”, mai spune președintele Asociației Nevăzătorilor din România.
În sistemul public, privat, dar și PFA sunt circa 900 de maseuri nevăzători cu atestat, iar cifra este una considerabilă, atrage atenția Sergiu Ruba.
Până la data publicării acestui material, reprezentanții Autorității Naționale pentru Calificări nu au putut fi contactați.
„Pe vremea lui Ceaușescu, masajul era o profesie monopol pentru nevăzători”
Nelu Mocanu, nevăzător din copilărie, este asistent medical baleno-fizioterapie și maseur liber profesionist afirmă că în această profesie era un monopol înainte de 1989.
„Am făcut cursurile actualului colegiu sanitar pentru nevăzători de la Vatra Luminoasă (București). În prezent sunt maseur persoană fizică autorizată. Pe vremea lui Ceaușescu, masajul era o profesie monopol pentru nevăzători. Acum, nu mai este numai pentru ei, dar s-a păstrat un avantaj pentru nevăzători în ideea că ei fac această școală sanitară, calificarea este de balneo-fizioterapie și masaj și le dă dreptul să profeseze în sistemul public și privat. Între timp au început să se organizeze o serie de cursuri pentru maseuri care nu au nicio legătură cu partea medicală, de recuperare. Acolo, la cursurile astea private, care sunt pentru masajul cosmetic, se poate duce orișicine, chiar și nevăzătorii dacă se descurcă. Însă, strict pe meseria de maseur nu are de ce să fie un monopol”, este de părere Nelu Mocanu.
Acesta vorbește despre situația de dinainte de 1989 când exista strict profesia de maseur. Ca exemplu îl dă pe fratele său, tot nevăzător, care a început postliceala medicală pentru a deveni maseur în vremea comunistă. După 1990 fratele lui a trebuit să dea examen de echivalare pentru a-și păstra locul în spital, în contextul în care profesia de maseur terapeutic s-a transformat în asistent medical baleno-fizioterapie.