Miniștrii energiei din Uniunea Europeană au convenit luni asupra plafonării prețului la gaze, după săptămâni de discuții pe marginea acestei măsuri de urgență care a divizat opiniile în blocul comunitar în încercarea de a controla criza energetică. Kremlinul a răspuns calificând plafonul drept ”inacceptabil”.
Acordul vine după mai multe săptămâni de discuţii cu privire la un pachet de măsuri de urgenţă care au creat diviziuni în rândul statelor membre, în încercarea de a răspunde la criza energetică.
Cehia, care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a prezidat negocierile între cele 27 de state membre.
Plafonarea este cea mai recentă încercare a celor 27 de ţări ale UE de a reduce preţurile la gaze, care au dus la creşterea facturilor de energie ale cetăţenilor şi la o inflaţie record în acest an, după ce Rusia a întrerupt cea mai mare parte a livrărilor de gaze către Europa.
Miniştrii au convenit să declanşeze un plafon în cazul în care preţurile depăşesc 180 de euro pe megawatt/oră timp de trei zile pe contractul pe prima lună al centrului olandez de transfer de gaze TTF (Title Transfer Facility), care serveşte drept referinţă europeană, au declarat oficialii UE, potrivit LeFigaro.fr.
Plafonul poate fi declanşat începând cu 15 februarie 2023, se arată în documentul care detaliază acordul final.
Acordul va fi aprobat oficial de ţări în scris, după care va putea intra în vigoare.
De asemenea, mai mulţi oficiali europeni au dezvăluit pentru Reuters că Germania, care iniţial a fost sceptică la ideea plafonării preţului gazelor, a votat acordul, deși şi-a exprimat unele îngrijorări cu privire la impactul acestei politici asupra capacităţii Europei de a atrage livrări de gaze pe o piaţă globală extrem de competitivă la capitolul preţ.