TEHNOLOGIE. CE a adoptat un regulament care va facilita instalarea infrastructurii de rețea 5G

Comisia Europeană a adoptat, marți, un regulament de punere în aplicare privind punctele de acces pe suport radio sau antenele mici, care sunt esențiale pentru instalarea la timp a rețelelor 5G.

Noul regulament contribuie la simplificarea și accelerarea instalării de rețele 5G

Potrivit unui comunicat al CE, regulamentul contribuie la simplificarea și accelerarea instalării de rețele 5G, care ar trebui să fie facilitată printr-un regim de instalare scutit de permise, dar care include supravegherea din partea autorităților naționale.

„În același timp, punctele de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă ar trebui să garanteze protecția sănătății și siguranța persoanelor, prin respectarea unor limite stricte de expunere la nivelul UE, care, pentru publicul larg, sunt de 50 ori mai mici decât nivelurile care ar avea un potențial efect negativ asupra sănătății sugerate de dovezile științifice obținute la nivel internațional. Impactul vizual și estetic al acestora trebuie să fie minim: să fie ori invizibile, ori să fie montate în mod neobstructiv pe structura de sprijin”, mai scrie în comunicat.

ALEGERI 2024 CONSULTĂRI la Cotroceni. Pe cine desemnează Klaus Iohannis PREMIER, în prima zi după expirarea mandatului

10:46

POLITICĂ Victor Negrescu trage un semnal de ALARMĂ: „Democrațiile și justiția socială, sub amenințare” / Demersul vicepreședintelui Parlamentului European

10:44

Potrivit CE, rețelele 5G vor contribui la „optimizarea proceselor de fabricație și vor permite inovații în domenii precum telemedicina, orașele inteligente și gestionarea energiei curate, contribuind și la realizarea de alte progrese”.

„Rețelele wireless 5G reprezintă un pilon al dezvoltării socioeconomice a Europei, deoarece vor permite furnizarea de noi servicii în sectorul sănătății și al îngrijirilor medicale, al energiei, al transporturilor, al educației și în multe alte domenii. Importanța acestora este și mai evidentă în momentul de față, întrucât rețelele vor juca un rol esențial în redresarea noastră în urma crizei provocate de coronavirus. Împreună cu statele membre, trebuie să deschidem calea pentru introducerea la timp a tehnologiei 5G, fără bariere administrative restrictive, lucru care va aduce cu sine o cerere semnificativă din partea industriei noastre și va amplifica inovarea și competitivitatea la nivel european”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

Posibil blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G

Gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G este unul destul de ridicat, menționează Comisia, România având un punctaj de 21%, similar cu media UE.

„În total, în România s-a alocat 38% din spectrul armonizat la nivelul UE pentru serviciile de comunicații pe suport radio de bandă largă. În iunie 2019 a fost adoptată o strategie națională pentru implementarea rețelelor 5G în România. Documentul preconizează că se vor crea astfel 250 000 de locuri de muncă și se vor genera venituri în valoare de 4,7 miliarde EUR. Strategia națională prevede organizarea unei proceduri de selecție pentru spectrul multibandă cu frecvențele de 700 MHz, 800 MHz, 1 500 MHz, 2 600 MHz și 3 400-3 600 MHz. Cu toate acestea, procedura de selecție a fost amânată până în al doilea trimestru al anului 2020. Motivele care stau la baza întârzierii sunt: (i) adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 114/2018(12) prin care s-au stabilit prețuri de rezervă ridicate, peste nivelurile de referință de la nivel european, și taxe minime majorate pentru reînnoirea licențelor existente; și (ii) transpunerea în legislația națională a memorandumului semnat de România cu Departamentul de Stat al SUA privind securitatea infrastructurii 5G”, se arată în raport.

Astfel, potrivit Comisiei, deși acordarea de licențe 5G pare să își urmeze cursul, procesul de autorizare împovărător ar putea constitui un blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G.

România, pe ultimul loc în UE la utilizarea internetului și serviciile publice digitale, pentru al treilea an la rând. Raportul Comisiei Europene

În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE, iar lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, pe care niciun guvern nu a reușit încă să o rezolve. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile Raportului pentru România privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020, dat publicității joi de Comisia Europeană.

România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește utilizarea serviciilor de internet și digitalizarea serviciilor publice. Acest domeniu este unul dintre cele cinci analizate de Comisia Europeană pentru a calcula Indicele economiei și societății digitale.

Raportul Comisiei privind evoluția acestuia în anul 2019, la nivelul celor 28 de state plasează România pe penultimul loc, 26, și pe ultimele locuri la majoritatea categoriilor avute în vedere – cu excepția conectivității, unde ocupă locul 11, dar în scădere de pe locul 8, ocupat în 2019, respectiv competențele digitale (27), utilizarea internetului de către persoane fizice (28), integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi (27) și serviciile publice digitale (28).

„Indicele internațional al economiei și societății digitale (I-DESI) arată că țările din UE care au cele mai bune performanțe digitale sunt lideri și pe plan mondial. Cele mai mari economii din UE nu sunt și primele pe plan digital, ceea ce arată că ritmul procesului de transformare digitală trebuie accelerat pentru ca UE să poată realiza cu succes cele două transformări – cea digitală și cea verde. În ultimii 5 ani, Irlanda a înregistrat cele mai importante progrese, urmată de Țările de Jos, Malta și Spania. Rerformanțele acestor țări se situează cu mult peste media UE, conform evaluărilor bazate pe punctajul DESI”, arată Comisia, într-un comunicatul de presă transmis joi.

Autor

Radu Cristian

Radu Cristian ... vezi toate articolele