Televiziunile și radiourile din România, obligate să difuzeze gratuit anunțuri privind cutremurele. Legea este în Senat

„Orice radiodifuzor aflat sub jurisdicția României trebuie să asigure difuzarea anunțurilor de interes public asumate de MAI privind comportamentul în caz de cutremur, gratuit, în fiecare an pe data de 4 martie, dar și de fiecare dată când se declanșeză un exercițiu ce simulează intervenția autorităților în urma unui cutremur. Intervalul de difuzare a acestor anunțuri este cel stabilit de MAI, în paralel cu desfășurarea exercițiilor în teren”, potrivit unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, depusă de mai mulți parlamentari PMP.

Propunerea legislativă mai prevede că sunt interzise ingerințele de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor de programe, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine, „cu excepția mesajelor de interes public ale Ministerului Afacerilor Interne privind comportamentul în timpul cutremurelor”.

Deputatul PMP Petru Movilă susține, în expunerea de motive a actului normativ, că se impune o completare a cadrului legislativ, astfel încât canalele media, posturile radio și TV, de stat și din mediul privat să fie determinate să transmită alerte timp de cinci minute în momentul în care este în desfășurare o simulare de comportament în caz de cutremur, precum și în data de 4 martie când în țară, toate unitățile ISU participă la o astfel de simulare.

„Chiar dacă legea audiovizualului statuează foarte clar, prin art. 6, alin (1), alin (2) și alin (3) faptul că nicio autoritate publică nu poate afecta independența editorială a radiodifuzorilor”, Petru Movilă susține că informarea populației cu privire la comportamentul în timpul unui cutremur este un subiect de importanță națională, „cu mult prea important pentru a fi tratat cu superficialiate”, potrivit expunerii de motive.

Petru Movilă susține că educarea populației desfășurată în acest sens de Serviciul de Protecție Civilă din România, subordonat IGSU, nu este suficientă.

„(…) Atenția statului ar trebui să se concentreze mai mult pe educarea populației în ceea ce privește normele de comportament în timpul și după producerea unui cutremur. Indiferent de tipul de dezastru, cetățenii, indiferent de poziție sau de starea socială, trebuie să fie pregătiți și să se pregătească permanent în vederea limitării și înlăturării urmărilor produse de dezastre. (…)”, susține Petru Movilă, reamintind că România are o seismicitate naturală „deloc neglijabilă, cu risc seismic major în privința cutremurelor între 6-7 grade pe scara Richter”.

Deputatul PMP amintește că în anul 1977, din cauza unui cutremur de 7,2 grade pe scara Richter mai bine de 1.500 de persoane au murit, peste 11.000 de persoane au fost rănite și 35.000 de locuințe s-au prăbușit.

În prezent, potrivit Ministerului Dezvoltăriisunt 607 clădiri, respectiv 10.577 de apartamente sunt încadrate în clasa I de risc seismic, se arată în expunerea de motive.

„Bucureștiul este capitala cu cel mai mare grad seismic din Europa și printre primele 10 din lume, iar în caz de cutremur peste 65% din populația României ar fi afectată”, potrivit sursei citate.

Senatul este for decizional.