Într-un articol recent, Julian Hamilton-Shield, profesor de diabet și endocrinologie metabolică la Universitatea din Bristol, atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare, afirmând că boala COVID-19 poate declanșa diabet la unii pacienți.
Hamilton-Shield indică un caz al unui tânăr chinez care a dezvoltat diabet sever după ce a contractat COVID-19. El menționează, de asemenea, cum în timpul focarului SARS din 2002-2004, multe persoane cu pneumonie SARS au continuat să dezvolte diabet acut, lucru ce nu a fost observat la pacienții cu alte tipuri de pneumonie.
SARS este un alt coronavirus înrudit cu SARS-CoV-2, virusul responsabil de COVID-19. Deși diabetul s-a rezolvat în termen de trei ani pentru majoritatea pacienților, acesta a persistat în 10% din cazuri. Acest sentiment este susținut de experți de vârf, care au scris recent o scrisoare deschisă publicată în prestigioasa revista științifică The New England Journal of Medicine, în care susțin că ar putea exista “o relație bidirecțională între COVID-19 și diabet”.
Deși ambele forme de diabet sunt studiate de zeci de ani, există încă multe necunoscute cu privire la modul în care sunt declanșate cele două boli.
Diabetul de tip 1 este declanșat atunci când propriile celule imune ale corpului atacă celulele lui Langerhans din pancreas, responsabile de producerea insulinei. Acest atac fără milă se desfășoară continuu până când toate aceste celule sunt distruse, oprind producția de insulină care controlează nivelul glicemiei. Ca atare, diabetul de tip 1 este considerat o boală autoimună. În diabetul de tip 2, insulina este încă produsă în mod normal de pancreas, însă organismul nu poate sa transfere glucoza în celulele corpului. Acest lucru este cauzat de creșterea rezistenței la insulină în organele și țesuturile organismului, cum ar fi ficatul, mușchii sau grăsimile. Deoarece organismul nu răspunde la mesajele de insulină, celulele lui Langerhans încep să producă prea multă insulină, epuizându-se în timp. În cele din urmă, aceste celule pancreatice încep să moară, scăzând producția de insulină, în timp ce rezistența crește.
SARS-CoV-2 infectează celulele susceptibile prin legarea la receptorii enzimei 2 de conversie a angiotensinei (ACE2). Acești receptori se găsesc în unele organe metabolice și țesut, inclusiv celule beta pancreatice și rinichi. Acest lucru poate explica de ce pacienții cu diabet preexistent prezintă un risc mai mare, în același timp indicând și noi posibile mecanisme de debut al bolii.
Pentru a clarifica lucrurile, cercetătorii în domeniul diabetului au lansat Proiectul CoviDIAB, care are drept scop compilarea unui registru global de pacienți cu COVID-19 cu diabet debutant. “Având în vedere istoria foarte scurtă a infecției umane cu SARS-CoV-2, o înțelegere a modului în care se dezvoltă diabetul asociat cu COVID-19, al istoricului natural al acestei boli și al managementului adecvat vor fi de ajutor”, au concluzionat autorii scrisori deshise, publicată in The New England Journal of Medicine.
Cât de frecvent este fenomenul diabetului cu debut nou, și este diabet tip 1 sau tip 2, sau un tip nou de diabet? Acești pacienți rămân cu risc mai mare de diabet sau cetoacidoză diabetică? La pacienții cu diabet preexistent, COVID-19 modifică fiziopatologia de bază și istoricul natural al bolii? Răspunsul la aceste întrebări pentru a ghida îngrijirea, precum și urmărirea și monitorizarea pacienților afectați este o prioritate, se arătă în scrisoarea deschisă și publicată in The New England Jounal of Medicine.