Prima pagină » Știri » TENSIUNI BUCUREȘTI-MOSCOVA. De ce România NU POATE FACE NIMIC în cazul diplomatului rus care a călcat o tânără pe trecerea de pietoni

TENSIUNI BUCUREȘTI-MOSCOVA. De ce România NU POATE FACE NIMIC în cazul diplomatului rus care a călcat o tânără pe trecerea de pietoni

TENSIUNI BUCUREȘTI-MOSCOVA. De ce România NU POATE FACE NIMIC în cazul diplomatului rus care a călcat o tânără pe trecerea de pietoni
Dincolo de luările publice de poziție de la cel mai înalt nivel, autoritățile române sunt ca și cu mâinile legate în ceea ce privește tragerea la răspundere a diplomatului rus care a accidentat grav o tânără pe trecerea de pietoni.

Dincolo de luările publice de poziție de la cel mai înalt nivel, autoritățile române sunt ca și cu mâinile legate în ceea ce privește tragerea la răspundere a diplomatului rus care a accidentat grav o tânără pe trecerea de pietoni. Ridicarea imunității de jurisdicție se face doar de statul căruia îi aparține cetățeanul în cauză, iar cazurile în care acest lucru se întâmplă sunt foarte rare, o recunoaște Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Acest lucru se întâmplă deoarece personalul diplomaticeste protejat de Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice, semnată de aproape 180 de state, în 1961. Documentul prevede că un diplomat nu poate fi reținut sau anchetat de autoritățile țării în care este acreditat.

Refuzul Rusiei de ridicare a imunității diplomatului care a produs accidentul nu este însă o premieră pentru România, iar procedura în astfel de cazuri nu lasă loc de interpretări și s-a aplicat, aproape fără excepție, în toate situațiile de acest tip în care au fost implicați diplomați.

În 2004, un soldat american care lucra la Ambasada SUA din București a fost retras imediat de la post și judecat în țara sa, după ce a provocat un accident rutier cu un taxi, în care cântărețul Teo Peter și-a pierdut viața. Reciproca a fost valabilă: în 2009, diplomatul român Silviu Ionescu, însărcinat cu afaceri în Singapore, a fost retras imediat de la post și este judecat în prezent în România, după ce a provocat un accident rutier în urma căruia un singaporez a murit, pe trecerea de pietoni.

„Din păcate, în practica diplomatică sunt extrem de rare cazurile de ridicare a imunității de jurisdicție„, a declarat secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. „Nu exista niciun fel de pericol pentru persoana diplomatului rus. Fără îndoială, această măsură (plecarea din România) creează o problemă de percepție”, a mai spus Aurescu.

România nu poate face nimic în această privință, a mai recunoscut Bogdan Aurescu. Refuzul Rusiei de a-i ridica imunitatea diplomatului său nu poate fi atacat în niciun fel.

Procedura: Cum sunt tratați diplomații care comit accidente rutiere mortale sau alte infracțiuni

Personalul diplomatic, precum și proprietățile diplomatice (clădiri, mașini, etc) sunt protejate de Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice, semnată de aproape 180 de state, în 1961. România și Rusia au semnat această convenție, supunându-se prevederilor ei.

Acordul internațional prevede, la articolul 29, că un diplomat nu poate fi reținut sau anchetat de autoritățile țării în care este acreditat. „Persoana agentului diplomatic este inviolabilă. El nu poate fi supus nici unei forme de arestare sau detențiune. Statul acreditar îl tratează cu respectul care i se cuvine și ia toate măsurile corespunzătoare pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertății și demnității sale”.

De asemenea, un diplomat nu poate fi obligat să depună mărturie și nici nu poate fi executat silit. Totuși, statul de origine al diplomatului poate să-i ridice acestuia imunitatea de jurisdicție, dacă alege acest lucru. În cazul accidentului rutier de la București, Rusia a refuzat acest lucru.

Cum tratează polițiștii un diplomat străin

În cazul secretarului I al Ambasadei Rusiei, Alexander Evciukov, care a lovit-o pe tânăra de 19 ani pe trecerea de pietoni, procedura aplicată de Poliția Rutieră a fost aceeași ca pentru orice alt diplomat străin oprit în trafic, au explicat pentru gândul surse din conducerea Poliției Rutiere.

Mașina condusă de diplomat era înmatriculată drept „corp diplomatic” (CD), iar diplomatul a prezentat o legitimație în care erau prezentate toate datele de identificare, inclusiv funcția deținută la Ambasada Rusiei. În toate cazurile în care sunt implicați diplomați străini, Poliția contactează imediat Ambasada, iar, dacă este cazul, la fața locului se deplasează un reprezentant al Ambasadei pentru a-l identifica pe diplomatul oprit în trafic.

În privința refuzului unui diplomat de a i se recolta probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, procedura este aceeași ca pentru orice cetățean, fie el român sau străin. Oricine poate refuza recoltarea de probe biologice. Atât diplomatului, cât și oricărui alt cetățean, li se face însă dosar penal pentru infracțiunea de refuz de recoltare a probelor biologice. Pedeapsa este de la 2 la 7 ani de închisoare.

Același lucru s-a întâmplat și cu Alexander Evciukov, dosarul penal fiind preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Fiind vorba de un diplomat, jurisdicția procurorilor este însă și ea limitată. În afara anchetei privind circumstanțele de la locul producerii accidentului, de restul investigațiilor se ocupă Ministerul Afacerilor Externe, care trebuie să țină legătura cu autoritățile din țara de proveniență a diplomatului și să obțină aprobări, eventuale comisii rogatorii sau cercetări penale ale autorităților românești în statul de unde provine diplomatul.

Filmul evenimentelor în conflictul diplomatic România-Rusia

Duminică, 21 octombrie, ora 16.45. O tânără de 19 ani este lovită în plin pe trecerea de pietoni, la intersecția bulevardului Camil Ressu cu strada Ilioara, în sectorul 3. Șoferul este Alexander Evciukov, secretar I al Ambasadei Rusiei la București. Conform consulului Rusiei, acesta s-ar fi aflat în mașină cu soția și copilul său. El conducea, aparent cu mare viteză, după imaginile surprinse de o cameră de supraveghere, un Volkswagen Passat CC alb, înmatriculat drept „corp diplomatic”.

Tânăra a fost transportată de urgență la spital, fiindu-i indusă coma, pentru că prezenta leziuni pe creier. Șoferul rus a refuzat să coopereze cu polițiștii români. Nu a suflat în fiola alcooltest și s-a opus să i se recolteze probe biologice.

Numele lui Evciukov nu apare pe lista personalului diplomatic publicată de Ambasada Rusiei pe pagina sa de internet.

Cu o zi înainte, un alt angajat al Ambasadei Rusiei – secretarul III Alexey Bulanov, a fost oprit în trafic de un filtru rutier al Poliției, la Snagov. El a refuzat de asemenea să sufle în fiolă și să i se recolteze probe biologice.

Marți, 23 octombrie. La două zile după accident, ministrul Titus Corlățean anunță intenția MAE de a cere ridicarea imunității diplomatului rus, pentru a putea fi anchetat cu privire la accident.

Premierul Victor Ponta declară de asemenea că i-a cerut lui Corlățean să ia toate măsurile permise de tratatele internaționale pentru ca „persoana, dacă este vinovată, să plătească”.

Titus Corlățean anunță, seara, că a cerut oficial ridicarea imunității diplomatului rus. El l-a convocat în prealabil pe ambasadorul rus Oleg Malginov la MAE, unde i-a solicitat, printr-o Notă Verbală, ridicarea imunității lui Alexander Evciukov.

Ambasadorul a dat asigurări că va transmite urgent la Moscova solicitarea României și și-a exprimat regretele pentru ce s-a întâmplat.

În aceeași zi, consulul Rusiei la București, Andrei Lancikov, declară pentru agenția rusă de știri Ria Novosti că secretarul I al ambasadei circula cu viteză regulamentară și că „era treaz”, chiar dacă a refuzat testarea alcoolemiei, lucru constatat de personalul ambasadei. Totodată, Lancikov mai declară că „este prea devreme” pentru stabilirea vinovăției lui Evciukov și că tânăra accidentată „alerga pe trecerea de pietoni”. Acest lucru este interzis de Codul Rutier și atrage, de obicei, în practica judiciară, circumstanțe atenuante sau chiar achitarea șoferului, dacă acesta a respectat regulile de circulație.

Miercuri, 24 octombrie. MAE anunță că ambasadorul Rusiei l-a informat pe secretarul de stat Bogdan Aurescu că Moscova refuză să îi ridice imunitatea diplomatului care a provocat accidentul.

„Autoritățile ruse nu sunt în măsură să dea un răspuns pozitiv solicitării formulate de Ministerul Afacerilor Externe al României”, a fost răspunsul ambasadorului rus.

Ambasadorul și-a exprimat regretul pentru consecințele accidentului rutier și a dat asigurări că autoritățile rusești „vor efectua o investigație minuțioasă și detaliată în speță, în acest scop fiind luată decizia de încetare a mandatului la București al diplomatului în cauză și rechemarea lui imediată în Rusia.

Imediat după întâlnirea celor doi diplomați, MAE a aflat că diplomatul rus va părăsi în scurt timp România, fiind retras de la post.

De urgență, MAE a insistat pe lângă ambasadorul Rusiei ca Alexander Evciukov să nu părăsească România imediat, măsura nefiind justificată, pentru că el are oricum imunitate diplomatică.

În întâlnirea Aurescu-Malginov, ambasadorul rus a exprimat speranța că relațiile bilaterale nu vor fi afectate”, se arată într-un comunicat al MAE.

Bogdan Aurescu i-a reamintit diplomatului rus că Moscova are posibilitatea să ridice imunitatea diplomatică, conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.

Aurescu i-a solicitat ambasadorului ca autoritățile ruse să coopereze „pe deplin” cu cele românești, pentru derularea anchetei privind accidentul de circulație și de asemenea să ia măsuri de urgență pentru judecarea diplomatului care a provocat accidentul.

„În opinia MAE, transmisă părții ruse, un astfel de gest intempestiv este de natură să afecteze negativ percepția publică asupra modului de abordare și disponibilității părții ruse față de acest caz. MAE a subliniat că, în condițiile în care Convenția de la Viena garantează libera circulație a tuturor diplomaților, inclusiv ieșirea de pe teritoriu statului de reședință, iar România trebuie să respecte pe deplin această normă juridică, responsabilitatea pentru efectele generate revine integral și exclusiv părții ruse”, se mai arată în comunicatul MAE.

Citește și