TESTELE Victoriei Nuland: ce găsește la București emisara lui Barack Obama

Adjunctul secretarului de stat american Victoria Nuland urmează să facă o nouă vizită în România, fiind primul oficial american de rang înalt care vine în țara noastră după instalarea oficială a lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. La precedenta vizită în România, Nuland a transmis un mesaj clar de susținere a luptei anticorupție din România. „Statele Unite manifestă un interes profund în dezvoltarea continuă a statului de drept, Justiției, deschiderii economice, transparenței în România. Am discutat aceste aspecte astăzi. Întotdeauna vom fi deschiși cu privire la interesul profund al SUA în legătură cu reforma continuă și traiectoria democratică a României și în interesele pe care le avem în a vedea statul de drept întărit, pentru ca o Românie puternică, democratică și prosperă este cel mai bun partener pentru SUA, cel mai bun aliat NATO și cel mai bun membru UE, în slujba responsabilității globale pe care o împărtășim și a parteneriatului nostru strategic”, declara aceasta pe 11 ianuarie 2014.

Nu a fost singura mențiune a României și a corupției. Victoria Nuland, adjunctul secretarului de Stat American, John Kerry, vorbea, ]n noiembrie anul trecut, într-un discurs susținut la Washington, despre abuzurile unor lideri din țările membre UE și NATO din Europa Centrală. I-a criticat pe aceștia acuzându-i că ignoră valorile democratice și protejează oficiali corupți de urmărirea judiciară. „Așa că astăzi îi întreb pe acești lideri: Cum puteți dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovați „democrația iliberală”, încurajați naționalismul, impuneți restricții presei sau demonizați societatea civilă?! Pun aceeași întrebare și în legătură cu cei care protejează oficialii corupți de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependența țărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare”, a declarant Nuland.

În cadrul vizitei în România, oficialul american se va întâlni cu cei mai importanți factori decizionali din România. În contextul acestei vizite, gândul propune o analiză a celor mai importante dezbateri din sistemul judiciar sau care vizează Justiția.

SPORT Rapid vrea să transfere din Serie A. „M-am uitat la trei jucători de la Genoa şi cred că cel puţin pe doi dintre ei îi vom aduce”

13:43

Emisiunea „În Opoziție cu Denise Rifai” ediție specială, luni 23 decembrie, de la ora 18.30, live pe Gândul

13:26

Legea Big Brother – între antiterorism și dreptul la viață privată

Tema principală în aceste zile în sistemul judiciar, dar în special în rândul serviciilor secrete este legea Big Brother, legea cartelelor prepay și legea siguranței cibernetice. Legea „Big Brother” se referă la obligația operatorilor telecom de a reține timp de 6 luni date despre comunicațiile telefonice sau electronice ale abonaților, pe care trebuie să le pună la dispoziția organelor de cercetare penală, cu încuviințarea unui judecător.

Acestă lege a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională pe motiv că nu oferă destule garanții că drepturile fundamentale ale cetățenilor vor fi apărate. Legea cartelelor prepay a fost și ea declarată neconstituțională, iar legea siguranței cibernetice – care practic oferă serviciilor secrete acces necenzurat de judecător în sistemele informatice – este acum verificată de Curtea Constituțională.

Toate aceste legi au fost contestate în spațiul public de societatea civilă prin ONG-uri, care susțin că reglementările ar trebui să țină cont de dreptul fundamental la viață privată și că procedurile trebuie să fie supervizate de judecători. După atentatele din Franța, guvernul – prin ministerul pentru Societatea Informațională – a redeschis subiectul legilor menționate mai sus. În acest sens, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că va fi inițiat un nou proiect de lege privind retenția datelor. 

În esență, dezbaterea privind legea Big Brother și celelate două legi este următoarea: autoritățile spun că au nevoie urgentă de unelte legislative care să le permită un acces mai mare la datele sistemelor de telefonie și internet, chiar dacă asta însemnă o restrâgere a dreptlui la viață privată. Nevoia este data în special de amenințările de tip terorist.

În schimb societatea civilă spune că este nevoie de aceste legi, dar că astfel de legi care restrângă fie și pentru o scurtă perioadă dreptul la viață privată trebuie să conțină prevederi clare,  dar și prevederi care să garanteze că nu vor fi comise abuzuri.

Numirea unui șef al DIICOT

Importantă va fi și numirea unui nou șef la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism. DIICOT nu are un șef pentru că Alina Bica cea care a condus direcția a fost arestată de DNA într-un dosar de corupție. Alina Bica este acuzată de mai multe infracțiuni de corupție în legătură cu dosarul despăgubirilor de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. DIICOT este instituția care anchetează cazurile de terorism dar și infracțiuni de macrocriminalitate economică, adică dosare în care prejudiciile sunt de zeci sau sute de milioane de euro. În multe dosarele mari ale DIICOT sunt cercetați sau trimiși în judedacată politicieni. Noul șef al CSM urmează să fie popus de ministrul Justiției, propunerea este analizată de Consiliul Superior al Magistraturii care emite un aviz consultativ. În final  în final fiind numșeful DIICOT va fi numit de președintele României.

Marile dosare DNA și cele din instanță

Judecătorii și procurorii au de soluționat în acest an o serie de dosare importante. În cazul procurorilor, unul dintre dosarele importante este  EADS. În acest caz procurorii investighează contractul privind securizarea granițelor României pentru  a intra  în spațiul Schegen. Este vorba de o achiziție în valoare totală de 700 milioane euro. Un alt dosar important este cel legat de licențele Microsoft. În acest dosar mai mulți foști miniștri au fost puși sub acuzare.

DNA, Parchetul General și DIICOT vor trebui să soluționeze plângerile și dosarele deschide pe numele fostului președinte Traian Băsescu. Presa a relatat că la Parchetul General ar exista peste 20 de plângeri pe numele lui Traian Băsescu, nesoluționate pentru că acesta a fost protejat de imunitatea prezidențială.

Un alt nume pentru care procurorii vor trebui să ofere un raspuns tranșant este cel al Elenei Udrea. Fostul ministru al Dezvoltării a fost menționată în dosarul restituirii suspecte de la ANRP în care un martor susține că soțul Elenei Udrea ar fi primit o șpagă de 10 milioane euro. Numele Elenei Udrea apare într-un context similar și în dosarul Microsoft în care același Dorin Cocoș ar fi cerut o șpagă de 9 milioane euro. În plus numele Elenei Udrea a fost vehiculat și în dosarul Gala Bute.

În cazul instanțelor, în 2015 judecătorii vor avea de soluționat o serie de dosare sensibile. Unul dintre ele este cel de incompatibilitate al președintelui Klaus Iohannis. Curtea Supremă a stabilit că dosarul lui Klaus Iohannis în care ANI cere să fie sancționat pentru incompatibilitate va fi judecat pe 14 ianuarie 2015. Judecătorii au admis că această cauză trebuie judecată pe fond. Curtea Constituțională a decis că articolul în baza căruia este judecat Iohannis este constitutional. Asta nu înseamnă că președintele va primi o soluție nefavorabilă în dosarul său, ci doar că judecătorii trebuie să decidă definitiv.

Una dintre variantele indicate de specialiștii consultați de gândul este aceea că ulterior datei de 22 decembrie 2014 – Iohannis se bucură de imunitate. Acestă imunitate în unele interpretări este extinsă și la acest tip de cauze, nu doar pe cele penale. Astfel, judecătorii ar putea dispune suspendarea dosarului până când Iohannis nu va mai fi președinte, respectiv nu se va mai bucura de imunitate prezidențială.

ANAF – recuperarea prejudiciilor

O altă temă importantă pentru anul 2015 este recuperarea prejudiciilor din dosarele penale.  În 2013, în toate dosarele penale din România s-au constatat prejudicii de 2 miliarde de euro. Nimeni nu știe însă din aceste 2 miliarde de euro cât este prejudiciu cauzat bugetului de stat și cât unor entități private. 7,6 milioane euro au fost supuse confiscării de instanțe în 2013 în dosarele penale soluționate definitiv. Acesta este singura cifră certă pe care autoritățile o pot oferi. Nimeni nu știe însă cât din cele 7,6 milioane euro a recuperat ANAF, pentru că instituția susține că orice informație despre acest tip de proceduri este confidențială.

În urma unor semnale constante din partea societății civile și a presei, pe 11 decembrie 2014, Ministerul Justiției a anunțat crearea unei instituții specializate în recuperarea prejudiciilor.  Potriivt Ministerului Justiției, „rolul acesteia fiind de a administra bunurile sechestrate în cadrul unor proceduri penale, activitate care, în prezent, se realizează de mai multe instituții, ceea ce creează dificultăți în gestionarea și, ulterior, valorificarea acestora. În același timp, noua structură va avea un rol de coordonare și decizie, în cooperare cu ANAF, a activității de valorificare a bunurilor confiscate”. Ministerul Justiției a promis că această nouă instituție va fi funcțională în martie 2015 și va avea 30 de specialiști.

Politicienii care nu respectă deciziile instanțelor

În 2014 Parlamentul a respins mai multe cereri de ridicare a imunității în vederea urmăririi penale (pentru miniștrii parlamentari) sau arestare în cazul parlamentarilor simpli. Este cazul  Daniel Chițoiu, fost ministru de Finanțe în Guvernul Ponta, pentru care Direcția Națională Anticorupție a cerut aviz pentru începerea urmăriirii penale în dosarul „Carpatica”, pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanțelor. Un alt exemplu este cel al deputatului Vlad Cosma de la Prahova pentru care DNA a cerut arestarea preventivă într-un dosar de corupție dar Parlamentul a refuzat. Dupa alegerile prezidențiale Parlamentul a încercat să-și spele imaginea aprobând mai multe cererei ale DNA.

Cu toate acestea partidele păstrează în rândul lor politicieni corupți care au decizii definitive de condamnare. Este cazul senatorului PNL Tudor Chiuariu, condamnat definitiv pentru corupție în dosarul Poșta Română. El nu a fost eliminat din PNL. Acum este urmărit penal pentru o presupusă mită de 2,5 milioane de euro iar conducerea partidului i-a solicitat să își prezinte demisia din partid. Tot din PNL face parte și Verginel Gireadă, condamnat definitiv pentru abuz în serviciu. În cazul său, partidul nu i-a solicitat să plece din partid, el fiind ales deputat din partea PNL cu o condamnare la activ. La PSD, senatorul Sorin Lazar are o condamnare definitivă pentru conflict de interese. El este încă senator și membru PSD.