„Autorii ediției române a jocului Monopoly ar putea lua în considerare înlocuirea cartonașului «ieși din închisoare» cu unul pe care să scrie «am scris o carte în detenție». Modificarea legii, în anul 2013, le permite condamnaților să beneficieze de reducerea cu 30 de zile a sentințelor pentru fiecare lucrare publicată din închisoare. Acest lucru a condus la o situație în care magnați și politicieni închiși pentru corupție să intre într-o frenezie a scrisului din abundență. Este vorba de un sistem la fel de corupt cum sunt ei”, explică The Economist, precizând că printre persoanele care au profitat de această lacună legislativă figurează fostul premier Adrian Nastase și oameni de afaceri precum Gheorghe Copos, Gigi Becali și Ioan Niculae.
„Deținuții nu au acces la computere, iar bibliotecile închisorilor au foarte puține cărți de calitate. Manuscrisele sunt elaborate cu pixul pe hârtie. Potrivit jurnaliștilor români, de obicei, deținuții bogați recurg la specialiști aflați în libertate pentru a fi «coordonatori științifici». Aceștia sau alți autori-fantomă scriu de fapt lucrările, introduse apoi ilegal în penitenciare, unde sunt copiate de condamnați. Lucrarea ajunge la o editură, care este plătită pentru a tipări două-trei exemplare, prezentate comisiei de eliberări condiționate, care (fără a ține cont de reguli editoriale sau științifice) stabilește dacă este posibilă reducerea unei sentințe”, subliniază The Economist, într-un articol intitulat „Reducerea sentințelor în schimbul literaturii de proastă calitate”.
Cristi Danileț, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, afirmă, potrivit The Economist, că nu își poate da seama dacă la originea acestor facilități legislative este „incompetența sau ingerințe politice”.
„O altă sursă, care a preferat să păstreze anonimatul, susține că este vorba de ingerințe politice. Premierul Victor Ponta urmează să fie judecat pentru acte de corupție, notează sursa; nu este nicio surpriză că politicienii nu vor schimbarea sistemului” juridic care oferă reducerea pedepselor, continuă The Economist, exprimând speranța că, la un moment dat, vidul legislativ care permite aceste facilități va fi acoperit.
„Direcția Națională Anticorupție a conferit o nouă credibilitate sistemului judicair din România. Dar este prematur să spunem dacă vor apărea schimbări fundamentale, în contextul în care corupția este înrădăcinată ferm în cultura politică și de afaceri”, concluzionează revista britanică The Economist.