The Guardian, despre cărțile scrise de deținuți: subminează campania anticorupție a României

Această „portiță” subminează campania anticorupție din România, comentează The Guardian în ediția online, subliniind că nimeni nu evaluează impactul pe care îl are numărul mare de deținuți ce exploatează această lege.

Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogați oameni din România și proprietarul unor posturi de televiziune, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în august 2014, pentru corupție. De atunci, a scris opt lucrări științifice, o realizare uimitoare după toate standardele, notează cotidianul britanic. Oricât de impresionant ar fi, există totuși suspiciuni că productivitatea sa nu este motivată doar de zelul academic.

Conform legislației române, pedepsele deținuților pot fi reduse cu 30 de zile pentru fiecare carte cu valoare științifică pe care o publică, iar aceasta este o oportunitate de care profită mulți condamnați într-o țară implicată într-o campanie anticorupție fără precedent, comentează The Guardian.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În timp ce se află în detenție, politicieni și oameni de afaceri în special publică lucrări pentru a profita de această „portiță”, în condițiile unor controale minime care să confirme valoarea sau chiar originalitatea operelor.

„Legea este de mulți ani, dar nu am mai văzut astfel de abuzuri până de curând”, a declarat Laura Ștefan, expert anticorupție și fost director în Ministerul român al Justiției. „Se întâmplă într-un moment în care campania anticorupție din România a început să genereze condamnări”, a adăugat ea.

Potrivit Administrației penitenciarelor, 415 lucrări științifice scrise de deținuți au fost publicate de la începutul lui 2013 până pe 9 decembrie 2015. În 2012, au fost numai șapte.

Există indicii puternice că multe dintre cărți sunt scrise de „scriitori-fantomă” sau cel puțin sunt intens coordonate de asistenți de cercetare din afară. Aceștia predau apoi textul deținuților care îl scriu de mână și plătesc pentru tipărirea câtorva sute de exemplare.

În aprilie 2015, omul de afaceri George Copos, care ispășea o pedeapsă de patru ani de închisoare, a fost acuzat de plagiat în cazul unei cărți pe care ar fi scris-o: „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV și XVI”. El a fost eliberat între timp.

Potrivit lui Cătălin Parfene, un istoric care și-a scris lucrarea de masterat pe această temă în 2005, cartea lui Copos „are o structură identică, aceeași abordare istorică, același tip de argumentație, expresii și pasaje similare, o structură identică a ideilor din teza” sa. De asemenea, Parfene a subliniat că lucrarea lui Copos a fost coordonată de același profesor.

El a aflat aceste lucruri pentru că un exemplar al cărții a fost trimis la Biblioteca națională, așa cum prevede legea, toate celelalte exemplare fiind cumpărate aparent de autor.

În iunie, Universitatea din București a anunțat că înființează o nouă comisie de experți care să analizeze cele două lucrări, dar chiar dacă decizia va fi împotriva lui Copos, este puțin probabil ca acesta să se întoarcă în închisoare pentru a ispăși cele 30 de zile câștigate.

În total, Copos ar fi scris cinci cărți în cele 400 de zile de detenție. El a primit de asemenea reduceri ale pedepsei pentru că are mai mult de 60 de ani și pentru că a lucrat la atelierul de tâmplărie al închisorii.

Între timp, Gigi Becali, controversatul proprietar al clubului de fotbal Steaua, și-a redus perioada de detenție scriind două cărți, inclusiv una despre relația cu echipa sa de fotbal. Fostul politician Nicolae Vasilescu ar fi scris nouă cărți din 2014 până în prezent, iar omul de afaceri Dinel Staicu a publicat șapte lucrări într-o perioadă similară.

În ultimele luni, unele persoane implicate în lupta anticorupție din România au exercitat presiuni pentru eliminarea acestei „portițe” sau măcar modificarea ei.

„Nimeni nu verifică valoarea științifică a lucrării sau dacă (deținuții) au avut timp să scrie aceste cărți”, a declarat procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi. „Oamenii scriu opt, nouă, zece cărți fără nicio valoare științifică, dar tot obțin reducerea pedepselor. Acest lucru afectează indirect lupta împotriva corupției”, a subliniat ea.