The New York Times: România vrea să fie tratată ca un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene

România a avut o președinție a Consiliului Uniunii Europene „de succes” și a făcut suficiente progrese pentru a se integra în Europa. Oficialii români dețin funcții importante la Bruxelles, inclusiv Mircea Geaonă, care a fost numit adjunct al secretarului general al NATO, notează The New York Times.

Cu toate acestea, adăugă autorul articolului, România și Bulgaria, care au aderat împreună în anul 2007, sunt de părere că încă sunt considerați ca fiind membri inferiori, deoarece nu li s-a permis încă aderarea la zona Schengen și sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Jurnaliștii americani notează că România este conștientă de faptul că încă există probleme privind corupția, în special din moment ce Liviu Dragnea, fostul lider PSD, a fost condamnat la închisoare pentru abuz de putere.

SOCIAL Darryl Nirenberg, confirmat în funcția de ambasador al SUA în România: „Așteptăm cu interes contribuția sa la consolidarea politicii americane”

20:50

Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta „dependenței” economice și poziția României: „Dacă Germania strănută, România face gripă”

20:30

România are frontiere în care a investit mult pentru a le proteja, iar românii sunt de părere că au același drept de a face parte din zona Schengen ca Ungaria, care are probleme similare privind corupția și care este acuzat adesea pentru încălcarea statului de drept.

George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a argumentat că statul român a „arătat solidaritate în timpul crizei imigranților și a preluat oameni de pe ambarcațiunile care au ajuns în Malta”, adăugând însă că această criză a complicat lucrurile, mai notează publicația.

Mircea Geoană a numit problema privind aderarea la spațiul Schengen „o problemă politică profundă”, afirmând că excluderea României „nu este doar nedreaptă, ci ilogică”, iar țara și-a protejat cu succes granițele, însă probleme există și datorită faptului că aproximativ patru milioane de români lucrează în străinătate.

Cotidianul amintește că incidentul din Colectiv, care a avut loc în 2015, a dus la organizarea unor ample proteste, care au fost reluate față de instituțiile, care erau acuzate de corupție și de subminarea justiției, mai ales în urma demiterii Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA. Kovesi este așteptată să devină primul procuror-șef european, în pofida faptului că nu are susținerea Guvernului român.

Toate aceste lucruri au avut un impact inevitabil la Bruxelles, chiar dacă oficialii europeni au salutat creșterea popularității politicienilor români mai tineri, mai liberali și pro-europeni, demonstrată prin alegerile europene din luna mai.

Premierul Viorica Dăncilă s-a plâns de asemenea și de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), afirmând că membrii noi, precum Croația, nu sunt supuși unui astfel de program.

„Dacă MCV ar fi valabil pentru toate statele membre, nu aș vorbi despre un standard dublu”, a declarat premierul român pentru The Guardian în luna iulie.

Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat despre ultimul raport MCV că regretă că „România, nu doar că a stagnat în eforturile sale, însă a redeschis probleme unde au fost făcute progrese în ultimii zece ani”.

Premierul olandez Mark Rutte a avertizat în cadrul unui summit organizat la Sibiu în luna martie că România va putea intra în spațiul Schengen după ce va începe să respecte valorile democrației și ale statului de drept.