Tiberiu Nițu, întrebat dacă în dosarul „Apuseni” este vizat șeful STS: Nu este vizat nimeni în mod personal

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a spus, joi, întrebat dacă în ancheta privind accidentul aviatic din Apuseni este vizat și șeful STS, că procurorii Parchetului ICCJ își fac planul de anchetă și că „nu este nimeni vizat în mod personal”.

„Procurorii își vor face planul de anchetă și vor verifica acele aspecte care acum au fost apreciate de colegii de la Alba Iulia ca având o legătură cu o eventuală responsabilitate și a altor persoane”, a spus Tiberiu Nițu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, răspunzând unei întrebări privind ancheta în cazul accidentului aviatic din Apuseni, dosar care este instrumentat de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în urma declinării competenței de către Parchetul Curții de Apel Alba Iulia.

Întrebat ce persoane sunt vizate în anchetă și dacă printre acestea este și șeful STS, Nițu a răspuns: „Nu este vizat nimeni în mod personal, nu mai personalizați anchetele noastre”.

Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara marți că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.

Augustin Lazăr a mai spus că în anchetă „există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari”, fapt care ar atrage competența procurorului militar.

„Există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari și care ar atrage competența procurorului militar. De asemenea, există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză din instituțiile centrale ale statului. Acele celule de criză au fost coordonate de persoane care au calitatea de ministru și în final se va da o soluție cu referire la toate aceste persoane”, a declarat Lazăr.

El a spus că astfel s-a pus problema dacă este atrasă competența Parchetului Curții Militare de Apel sau competența Secției militare a Parchetului ICCJ.

„În final va trebui să se dea o soluție, să se cenzureze conduitele persoanelor care au avut atribuții în acest domeniu și să se clarifice dacă ele au fost conforme cu procedurile care au fost ridicate și depuse la dosar sau au acționat cu întârziere și atunci ar exista o anumită culpabilitate pentru anumite persoane”, a spus Lazăr.

El a menționat că sunt câteva categorii de persoane care au fost audiate și care reprezintă personalul ISU, Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări și victimele.

„În continuare urmează o altă fază a anchetei, în care vor fi audiate persoanele care au avut atribuții de serviciu pentru a pregăti avionul de zbor, ROMATSA, apoi persoanele care au coordonat în cadrul celulelor din instituțiile centrale”, a mai spus Lazăr.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), după ce Parchetul Curții de Apel Alba Iulia și-a declinat competența, marți, din cauză că trebuie audiate persoane din instituții centrale ale statului cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

Potrivit PICCJ, în urma probelor strânse de anchetatori a rezultat că se impune audierea unor persoane din cadrul unor instituții centrale ale statului, cu atribuții în gestionarea situației de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă. Având în vedere calitatea acestor persoane, competența îi revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția parchetelor militare.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au încheiat o primă etapă a cercetărilor în cauza privind accidentul aviatic din Munții Apuseni. Până acum, susțin reprezentanții PICCJ, a fost făcută cercetarea locului producerii accidentului și au fost ridicate mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele vătămate în accident, persoanele care au participat, în diferite calități, la operațiunile de salvare, dar și medici de urgență.

Până în acest moment, procurorii au dispus și efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate și depuse documentele relevante de la instituțiile în cauză.

„Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS și stația ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate”, potrivit PICCJ.

În urma accidentului aviatic produs în 20 ianuarie în Munții Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la granița dintre județele Cluj și Alba, și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion. În accident au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.

În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general și directorul de operațiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcție și fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză și că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.

Președintele Traian Băsescu a declarat duminică, după ședința CSAT, că în ultima perioadă „s-a instalat public, prin persistența unor minciuni”, că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului, spunând că acest lucru e o minciună și că STS nu are nici echipament și nici dreptul legal.

Băsescu a mai spus că dacă cineva poate dovedi că STS are capabilități mai mari decât cele prezentate pentru cazul accidentului aviatic din Apuseni, atunci nu va sta pe gânduri în ceea ce privește cererea de demitere a directorului Serviciului.

Solicitarea de demitere a directorului STS a fost formulată de premierul Victor Ponta și discutată în ședința CSAT.

Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat, marți, că, din puntul său de vedere, cuprins și într-un raport al ministerului, este o „speculație” afirmația potrivit căreia STS a transmis coordonate eronate în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni.

„S-au făcut speculații cum că STS a dat niște coordonate eronate, ceea eu nu cred că este cazul. Adică nu cred că STS în mod voit sau cineva în mod voit a dat niște coordonate eronate. Deci, e prea mult să acuzăm oamenii fără fundament”, a menționat ministrul.

Ea a precizat că nu s-a putut face localizarea prin sistemele ROMATSA, pentru că antena care emitea pe frecvența de 406 MHz și putea face localizarea prin sistemul de la Moscova a fost ruptă în momentul impactului, fapt care a îngreunat procedura de salvare.

„S-a utilizat acest accident doar pentru a ataca instituțiile statului și atâta tot (…) În curs se află o anchetă a procuraturii pe care eu nu o pot discuta, nu o pot comenta și cu siguranță procuratura va face lumină în sensul că va stabili vinovății acolo unde există”, a spus Mănescu.

Ea a precizat că mai există o investigație în curs a CIAS, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, care va stabili cauzele accidentului.

Ministrul a precizat că nu a primit vreo citație din partea procurorului de caz în situația accidentului din Apuseni pentru a fi audiată.

Ministrul a mai spus că nu i s-a cerut demisia până în prezent, ca urmare a modului în care a fost gestionat accidentul aviatic din Apuseni.

Medicul Sorin Ianceu, rănit în accidentul din Munții Apuseni și externat, luni, de la Spitalul Județean de Urgență Cluj, a declarat, la Digi 24, că după accident a sunat la 112 și a dat coordonatele de pe Google Maps, indicând inclusiv zona unde se află, și anume între localitățile Horea și Beliș.

Doctorul Sorin Ianceu a precizat că telefoanele sale au fost distruse în momentul impactului, însă a vorbit cu cei de la 112 de pe telefonul colegului Radu Zamfir comunicând la numărul unic de urgență poziția avionului.

Într-un comunicat remis MEDIAFAX luni, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) a precizat că „dr. Sorin Ianceu nu a sunat la 112”.

Pe de altă parte parte, STS a mai precizat că medicul Radu Zamfir nu a trimis, prin 112, coordonatele geografice ale locului unde a căzut avionul, ci „a descris doar ce vedea în jurul său și pe un ecran de telefon mobil”, indicând drept „coordonate” ora afișată pe acesta.

„Serviciul de Telecomunicații Speciale protestează ferm față de afirmațiile potrivit cărora doctorul Radu Zamfir ar fi trimis coordonatele geografice prin Sistemul 112. Dânsul a descris doar ce vedea în jurul său și pe un ecran de telefon mobil, începând cu ora 19:30, doctorul Zamfir indicând ca și coordonate ora afișată pe telefonul mobil, respectiv: 19,33,20/1, iar peste patru minute 19,37,20/1, care, evident, nu sunt cooordonate geografice”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS).

Potrivit sursei citate, la solicitarea dispecerilor de a trimite o coordonată care începe cu 46, Zamfir „a refuzat să mai dea alte informații, spunând că a transmis informațiile și că nu mai dă nimic”.