Titus Corlățean, primul nume greu care ajunge la DNA în DOSARUL DIASPORA. Fostul ministru de externe, prima declarație după patru ore de audieri

UPDATE Fostul ministru de Externe Titus Corlățean a fost audiat, luni, timp de patru ore, la Direcția Națională Anticorupție, el precizând că a dat declarații în dosarul privind votul din diaspora, de la alegerile prezidențiale și că nu va face alte comentarii atât timp cât este o anchetă în curs.

Senatorul Titus Corlățean, care a demisionat de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin de la alegerile prezidențiale din 2014, a spus, la ieșirea din sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) că a făcut declarații în fața procurorului de caz și a dat toate detaliile care i-au fost solicitate.

Întrebat de jurnaliști dacă la alegerile din 2014 le-a fost interzis românilor din diaspora să voteze, fostul ministru de Externe a precizat că nu va face declarații publice, câtă vreme este o anchetă în curs.

„Ceea ce am avut ca și conduită aproape un an de zile, necomentând public și respectând regulile și procedurile, câtă vreme există o anchetă în curs in rem, voi face și de acum înainte până la soluția procurorului”, a precizat Titus Corlățean, la ieșirea din sediul DNA.

La 11 luni de la alegerile prezidențiale în care mii de români din străinătate au fost împiedicați să voteze, fostul ministru de Externe Titus Corlățean, principalul responsabil al situației din primul tur, este audiat astăzi la DNA, în calitate de martor. Gândul a scris în luna august despre stadiul anchetei, după preluarea în urmă cu 8 luni a dosarului, de către DNA. La vremea respectivă, ancheta era la stadiul cercetării penale a faptelor, fără să fie începută urmărirea penală împotriva vreunei persoane.

Titus Corlățean a demisionat în noiembrie anul trecut, după acuzațiile privind obstrucționarea votului în secțiile din străinătate. Până acum, el nu a fost audiat de procurori în acest caz.

În luna august, într-un răspuns pentru gândul, DNA arăta că Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA documentele solicitate și că în cauză au fost audiate mai multe persoane, despre care nu se pot însă oferi detalii, ancheta fiind în curs. Ancheta se afla tot în stadiul cercetării penale „in rem”, cu privire la fapte, la fel ca și în decembrie 2014.

La vremea respectivă, nu fuseseră audiate persoanele aflate la vârful lanțului de decizie în timpul alegerilor din 2014, precum miniștrii de Externe Titus Corlățean sau Teodor Meleșcanu sau premierul Victor Ponta. Asta în condițiile în care pe numele lui Corlățean și Ponta doar europarlamentarul Monica Macovei a depus două plângeri penale pentru obstrucționarea votului românilor din străinătate.

În decembrie 2014, după ce a pierdut alegerile prezidențiale, prim-ministrul Victor Ponta declara că dacă va fi pus sub urmărire penală pentru modul de desfășurare a votului din diaspora, își va da demisia.

„Cu siguranță dacă DNA va cere începerea urmării penale față de mine voi demisiona. Doar n-o să spunem acum că stă prim-ministrul cercetat penal. Dacă mă va întreba cineva de la Parchet, voi spune același lucru: da, greșeli s-au făcut, dar intenție din partea cuiva nu a existat de niciun fel. Răspunderea politică există, de aceea a demisionat ministrul de externe, dar răspundere penală nu există pentru că legea penală se aplică pentru faptele penale. Greșelile politice se plătesc politic”, spunea atunci Victor Ponta.

Cu toate acestea, urmărit penal și inculpat acum de DNA într-o altă cauză – dosarul „Turceni-Rovinari-Dan Șova”, Victor Ponta refuză să demisioneze.

Inițial, ancheta privind votul din diaspora a fost declanșată pe 18 noiembrie 2014, de Parchetul General condus de Tiberiu Nițu, la 16 zile de la votul din 2 noiembrie, întârzierea fiind explicată atunci prin faptul că în cele 16 zile scurse de la turul I, procurorii au verificat dacă sesizările respectă cerințele de formă, adică dacă sunt semnate sau dacă sesizează o infracțiune.

Guvernul condus de Victor Ponta s-a apărat mereu pentru faptul că nu a suplimentat numărul secțiilor de votare din străinătate prin faptul că legea nu ar fi permis acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a AEP.

Bătălia de la Torino, pentru acces la urne

La secțiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condițiilor organizatorice precare.

Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în fața secțiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situații a avut loc la Torino, unde locuiește una dintre cele mai mari comunități de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, câteva sute de români rămași în afara secției de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanșat revolta, iar forțele speciale de intervenție ale poliției italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene și cu fumigene, pentru a dezamorsa situația.

Impactul emoțional, atât în diaspora, cât și în țară, a fost imens – românii se vedeau goniți cu forța de la urne și umiliți. Gândul a reconstituit în noiembrie 2014 povestea acelei zile și posibilele cauze pentru care s-a ajuns în această situație fără precedent.

Cazul Torino a demonstrat cum, deși Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, nu a redus semnificativ numărul secțiilor de votare din diaspora, a fost de ajuns o singură secție de votare în minus la Torino, pentru a declanșa haosul. La acest lucru s-a adăugat refuzul sistematic al MAE de a reacționa la informările și cererile insistente ale diplomaților români din Italia, care au solicitat fie suplimentarea numărului secțiilor de votare, fie prelungirea programului de votare. Astfel, potrivit unei informări transmise de consulat către BEC și MAE, la ora 18.00, „Situația este extrem de tensionată. (…) Prefectura de la Torino a solicitat Guvernului Italiei să intervină pe lângă autoritățile române să prelungească programul”.

În ciuda solicitărilor oficiale ale Consulatului României de la Torino, trimise MAE cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, de a organiza în acest oraș și în cele din aria sa de jurisdicție 15 secții de votare, dintre care două la Torino, MAE a refuzat acest lucru, fără vreo explicație oficială. Oficialii de la București, coordonați de ministrul Titus Corlățean, au decis să fie organizate doar 9 secții de votare în aria respectivă, dintre care doar una la Torino.

Consulul general al României la Torino, Tiberiu Dinu, informa MAE că „existența unei singure secții de vot, ca în turul întâi, este total insuficientă” și solicita înființarea a 3 noi secții de votare – una la Torino la Consulat, una la Rivoli și una la Chieri. Această solicitare a rămas fără răspuns, conform surselor diplomatice consultate de gândul.

„Încă dinainte de cel de-al doilea tur de scrutin, având ca sursă autoritățile locale italiene și asociațiile românești, misiunile diplomatice și consulare din Italia au propus organizarea a 66 de secții de votare. Punctual, la CG Torino au fost propuse, printre altele, două secții de votare, dar și altele în Regiunea Piemonte care ar fi redus din fluxul de votanți al singurei secții aprobate în sediul CG Torino. Răspunsul de la București, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secții, nu a ținut cont de aceste propuneri. Pentru a exemplifica, de la București s-au primit instrucțiuni pentru organizarea unei secții pe care nu am propus-o, și anume la Sondrio, unde în primul tur de scrutin s-au prezentat doar 48 de alegători!”, a arătat atunci ambasadoarea României în Italia, Dana Constantinescu.