Toader a stabilit calendarul dezbaterilor publice pentru pragul la abuz în serviciu. Cine poate participa

Cele două dezbateri vor avea loc la sediul Ministerului Justiției, în limita capacității sălii. Înscrierea participanților se face prin transmiterea unui mesaj în acest sens la adresa: [email protected].

Tudorel Toader, ministrul demisionar al Justiției, anunța, joi, că va stabili graficul dezbaterilor pentru stabilirea unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu, după motivarea CCR, în care se precizează că pasivitatea legiuitorului determină apariția unor situații de instabilitate.

Reamintim că CCR a publicat, miercuri, motivarea deciziei sale de a respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, se menționează în motivarea deciziei.

În ceea ce privește dispozițiile penale referitoare la fapta de „abuz în serviciu”, Curtea constată, în motivare, că lipsa unor circumstanțieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravități a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă și, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecința deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată și condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării.

CCR consideră, tot în motivare, că dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanță constituțională în cauza de față, având în vedere și o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat că „omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”, pentru că afectează drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzație penală.

În aceste condiții, Curtea, fiind ținută de obligația de a interpreta o dispoziție legală în sensul de a produce efecte și pentru a da, astfel, un sens constituțional acesteia, consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale.