Toader: Au fost vizitatori ai arhivei SIPA care, la momentul respectiv, nu aveau certificate ORNISS
„Eu știu că au fost vizitatori ai arhivei SIPA care, la momentul respectiv, nu aveau certificate ORNISS. Asta e prima etapă”, a spus ministrul Justiției, luni, în cadrul unei conferințe de presă.
Toader a refuzat să nominalizeze, spunând că o solicitare, în acest sens, a fost trimisă către conducerea ORNISS, la jumătatea lunii iunie, pentru a primi toate datele necesare și că așteaptă un răspuns mai repede de 30 de zile.
„Eu nu pot da răspuns de la mine pentru că documentele sunt la ORNISS. Am făcut de la momentul respectiv adresă la ORNISS să îmi dea cu nume, prenume și CNP-ul vizitatorilor și aștept răspunsul dânșilor și acum, ajungând în birou, dau telefon să văd în ce stadiu e răspunsul și, în momentul acela, voi trimite la procurori și voi face public”, a spus Toader.
În ceea ce privește participarea unui membru CSM, în cadrul comisiei pentru arhiva SIPA, Toader a detaliat: „În a doua zi când a fost adoptată Hotărârea de Guvern eu eram la un post public de televiziune și spuneam că, de principiu, nu am ncio rezervă ca un membru al corpului magistraților să facă parte din comisie. Mai spuneam că sunt două cerințe obligatorii: să aibă certificate ORNISS si sa fie de acord ca să fie detașat și să lucreze timp de trei ani de zile în arhive. Am făcut adresă scrisă către CSM prin care le-am solicitat să se consulte cu asociațiile profesionale, să caute pe cineva, un magistrat în funcție care să aibă certificat ORNISS, să își dea acordul să fie detașat pentru a face parte din comisie.Scris nu am primit nimic, verbal mi-a spus că nu asta e dorința dânșilor de a detașa la Ministerul Justiției, ci să se modifice hotărârea de guvern și să se menționeze ca un judecăror CSM face parte din comisie, care în fapt exprimă același lucru”.
Reamintim că Executivul anterior a adoptat o hotărâre de Guvern privind desecretizarea arhivei SIPA. Ministrul Justiției, Tudor Toader, declara, la acel moment, că pe lângă documentele propriu-zise din arhivă, vor fi desecretizate și alte două rapoarte privind vizitele în arhiva SIPA, de unde vor reieși mai multe nume decât din cele 22 de vizite din perioada 2006-2013, date publicității până acum.
Guvernul va constitui o comisie, care în trei ani de zile va inventaria și va organiza documentele din arhiva SIPA.
„Intrăm în fondul arhivei, cu bunele și cu relele pe care aceasta le poate conține. Personal, doresc ca la 3 ani de zile de la începerea activității Comisiei, acolo să fie un spațiu gol, care să fie redat funcționalității normale, unde să scrie pe ușă: aici a fost arhiva SIPA”, spunea, atunci, Tudorel Toader.
În trei ani de zile arhiva SIPA trebuie desființată, mai spunea Toader despre mandatul Comisiei care va gestiona această situație.
„Respectând dreptul la viață privată, informațiile de acest gen nu vor fi făcute publice”, mai spunea ministrul Justiției, susținând că cei vizați însă de acestea le pot consulta.
Toader mai spunea că are convingerea, deși nu cunoaște ce se află acolo, că în arhiva SIPA se vor găsi informații privind viața privată a magistraților (care nu vor fi făcute publice și la care cei vizați în mod direct vor putea avea acces pe bază de cerere), indicii privind comiterea unor fapte penale (care vor fi înaintate parchetelor și instituțiilor abilitate), precum și informații de interes public, care vor fi publicate în acești trei ani.
Din comisie vor face parte opt persoane de la Ministerul Justiției, Secretariatul General al Guvernului și Administrația Națională a Penitenciarelor, toate deținătoare de certificat ORNISS, care le permite lucrul cu informații secrete.
Totodată, procurorii DIICOT au anunțat că au început urmărirea penală in rem, în dosarul privind arhiva SIPA. Sunt investigate fapte de deținere fără drept a unui document ce conține informații secrete de stat și neglijență. Cercetările au fost demarate ca urmare a unei plângeri pe care a depus-o judecătorul Cristi Danileț, potrivit Mediafax.