Toader, despre protocoalele cu serviciile: Interesant ar fi să le vedem, să le desecretizăm

„De principiu, serviciile de informații sunt structuri ale statului de drept. Au competențele lor, care sunt complementare celorlalte competențe din stat. Nu putem nega utilitatea publică a acestor servicii, dar nici nu putem admite interferența lor în zona juridică a urmăririi penale și a judecății. În spațiul public, știm despre protocoale diferite, cu structuri , cu instituții diferite este vorba. Așadar, dacă luăm o măsură, să facem treaba până la capăt, să nu denunțăm protocolul cu X și să lăsăm în vigoare alte trei, patru. Ori, ori. După părerea mea, nu e suficient să îl denunți, că dacă îl denunți, ce faci? Nu mai este în vigoare, îl lași inoperant, inaplicabil. Mai interesant ar fi să îl și vedem, să îl și desecretizăm, să știm cum au funcționat aceste structuri, cum s-a desfășurat această colaborare, activitate mixtă, dacă mă pot exprima astfel. Eu am înțeles de la procurorul general că le-a denunțat. Eu vorbeam de pasul următor, de cunoașterea a ceea ce nu mai este în vigoare”, a declarat Tudorel Toader, la Antena 3.

De altfel, și președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a declarat, într-un interviu acordat agenției de presă MEDIAFAX, că protocoalele dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații (SRI) trebuie făcute publice pentru ca fiecare cetățean și fiecare persoană implicată în procese penale să știe ce au conținut.

Cel mai dezbătut protocol al Serviciului Român de Informații (SRI) este cel încheiat cu Parchetul General, care a fost adus în discuție de asociațiile de magistrați. Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) desecretizarea documentului. UNJR spunea că relațiile dintre parchete și serviciile de informații s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”. Discuțiile pe marginea acestui protocol au ajuns și în CSM, existența protocolului fiind confirmată în ședința din 18 ianuarie și de procurorul general al României, Augustin Lazăr.

„A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înșusit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecați după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”, a spus Augustin Lazăr în ședința CSM din 18 ianuarie.

Ulterior, Augustin Lazăr a precizat pentru MEDIAFAX că efectele acelui protocol secret au fost stopate după decizia CCR, precizând că în baza documentului respectiv ofițerii de informații nu făceau acte de urmărire penală.

„Nu se poate înțelege cum putea să facă un ofițer, nici eu nu am înțeles despre ce se speculează în media, că niște ofițeri de informații ar fi făcut anchete în locul polițistului sau procurorului, în afară de asistența tehnică pe care SRI era abilitat să o asigure pentru supravegherea tehnică, așa cum se făcea înainte de SRI. Era singura contribuție tehnică pe care SRI putea să o aibă că ei aveau instrumentele de făcut supravegherea tehnică. A funcționat (n.r protocolul) în condițiile legi și întotdeauna între instituții există protocoale pentru a stabili regulile după care funcționează. Tot timpul au existat și vor exista protocoale între instituții că sunt niște reguli pentru ca cei care sunt membri ai acelor instituții să coopereze interinstituțional numai după acele reguli și nu cum cred ei de cuviință”, a declarat Augustin Lazăr pentru MEDIAFAX pe 20 ianuarie.

Apoi a venit și explicația SRI, care anunța că ofițerii nu făceau muncă de cercetare penală și nu scriau probatorii.

„Jobul nostru era să informăm, este și astăzi, iar înainte de decizia CCR aveam și bligația să punem în executare mandatul de supraveghere tehnică. Acum, aceste protocoale nu mai sunt valabile”, a explicat SRI.

Președintele comisiei de control al SRI, Adrian Țuțuianu, declara pe 28 februarie că protocolul SRI – Ministerul Public a fost încheiat în februarie anul 2009, pe baza unor hotărâri ale CSAT din 2004 și 2007 „care prevedeau cooperarea dintre SRI și ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituționale între instituțiile care au rol în asigurarea securității naționale”. Întrebat dacă între SRI și DNA a existat un protocol, Țuțuianu a răspuns: „Între PÎCCJ și SRI. DNA e structură a acestui Parchet”. Astfel, deși colaborarea dintre DNA și SRI nu era reglementată de existența unui protocol încheiat direct de cele două instituții, se realiza pe baza celui încheiat în 2009 cu Ministerul Public, când procuror general al României era actualul procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

O colaborare strânsă, neparafată direct, a existat între DNA și SRI, lucru care a reieșit de nenumărate ori din comunicatele DNA, în care erau menționați ofițerii SRI. Monitorizarea atentă a dosarelor de corupție a fost confirmată și de fostul șef al Direcției Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, care într-un interviu acordat Juridice.com pe 30 aprilie 2015, a declarant că instituția urmărește în instanță, până la soluționare, cauzele la care a contribuit.

„Dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenați alături de procurori, polițiști, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual și aspecte care țin de corupția sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar își dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii”, spunea Dumitru Dumbravă.

Cu toate acestea, în sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofițerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete și SRI, în principal în privința cauzele de corupție. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte și realizarea interceptărilor/filajului, ofițerii își urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind ușurată de contribuția ofițerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obținerii de informații mai mult decât necesare în ceea ce privește desfășurarea cercetărilor într-un anumit dosar.

După decizia CCR, SRI și-a păstrat atribuția de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofițerilor, însă surse din sistem susțin că Serviciul și-a întrerupt colaborarea chiar și în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor.

Existența unui protocol direct și a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată și de conducerea Direcției dar și de SRI.

„Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori și ofițerii de informații în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal și Legea 78/2000”, transmitea DNA printr-un comunicat de presă.

„SRI nu are niciun protocol cu DNA. Avem protocoale cu multe instituții ale statului, perfect legale, care nu fac altceva decât normează activitatea ofițerilor SRI în raport cu parchetele sau alte instituții pe atribuțiile date de lege. Astăzi, multe din aceste documente nu mai sunt actuale pentru că Noul Cod Penal și de Procedură Penală și decizia CCR din martie 2016 le-au anulat”, preciza SRI. Și președintele Comisiei de Control al SRI spunea, pe 28 februarie, că nu sunt elemente din care să reieasă că legea ar fi fost încălcată în ceea ce privește colaborarea dintre SRI și DNA.

După discuțiile lansate în spațiul public și la nivelul unor instituții de control, în ciuda explicațiilor oficiale venite de la instituțiile în cauză, în dezbaterile publice au intervenit și ONG-uri care activează pe partea de justiție. Spre exemplu, Centrul de Resurse Juridice a cerut procurorului general al României declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public și SRI. Organizația susținea că „metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obținerea mijloacelor de probă, acestea neputând fi obținute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecință SRI a desfasurat activitati de urmarire penală”.

Ulterior, au apărut informații referitoare la alte protocoale încheiate de SRI cu diverse instituții. Directorul SRI Eduard Hellvig a decis denunțarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituții, inclusiv din domeniul justiției, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, a precizat, pe 28 februariei, președintele Comisiei SRI, Adrian Țuțuianu.

„SRI a încheiat protocoale începând cu 1992 la inițiativa sa, a altor instituții, unele aprobate prin hotărâre a CSAT. Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, marea majoritate au caracter secret de stat pentru că privesc obiective, resurse, și informații ale SRI. Au existat și există protocoale cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, ministerul Justiției, ministerul Transporturilor, ministerul Comerțului, ministerul Sănătății”, a spus Țuțuianu.

În contextul existenței acestor reglementări, un sindicat din Poliție a cerut ministrului Afacerilor Interne verificarea protocoalelor de colaborare semnate cu SRI, Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție. Polițiștii susțineau că vor să știe dacă aceste protocoale au fost încheiate în mod legal, când au fost semnate și de către cine, dar și interesele care au stat la baza lor.

Reglementările dintre instituții au dus la speculații privind înțelegeri parafate sub forma unor protocoale și de alte instituții. În spațiul public au apărut informații privind existența unui protocol încheiat între DNA și Curtea de Conturi a României. Protocolul nu a fost semnat de DNA, deși ar fi existat o discuție privind încheierea acestuia, au declarat surse din sistem pentru MEDIAFAX.