Toate posturile TV și de radio din România ar putea fi obligate să ia această decizie. Propunerea venită din Parlament

Un grup de 75 de senatori și deputați PSD, PNL, UDMR, ALDE și minorități a depus la Camera Deputaților o propunere legislativă de modificare a Legii audiovizualului prin care cere introducerea „Minutului de știință” în jurnalele de știri, fie că este vorba despre posturi publice sau private de radio și televiziune, argumentând că toate studiile arată că România se află pe primele locuri în Europa la capitolul analfabetism științific, 42% dintre români afirmând că Soarele se învârte în jurul Pământului și 80% din populație neavând cunoștințe științifice elementare.

„Furnizorii de servicii media audiovizuale cu acoperire națională vor include zilnic, în principala emisiune de știri, informații științifice și tehnologice pe durata a cel puțin un minut, cu excepția zilelor în care evenimente de larg interes public ori transmisiunile în direct împiedică difuzarea respectivului jurnal de știri. Sunt exceptați de la această prevedere furnizorii de servicii media audiovizuale care nu oferă în programele lor jurnale de știri”, prevede inițiativa legislativă.

Inițiativa completează Legea audiovizualului și prin introducerea unui principiu referitor la obligația mass-media de a transmite cu acuratețe informații privind știința și tehnologia, pe lângă cele politice, sociale sau divertisment. Astfel, articolului 1 al Legii este completat: „Prin difuzarea și retransmisia serviciilor de programe se realizează și se asigură pluralismul politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea și educarea publicului inclusiv sub aspect științific și tehnologic, și divertismentul, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului”.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În expunerea de motive, semnată de Remus Cernea în numele grupului de inițiatori, se arată că „șansele la dezvoltare economică, prosperitate și creștere a nivelului de trai, de împlinire a principiilor și valorilor democratice sunt direct legate de numărul de cetățeni care au acces la cunoașterea științifică”.

Propunerea ar corespunde obligațiilor României de stat membru UE, în condițiile în care dezvoltarea unei societăți bazată pe cunoaștere (knowledge society) face parte din Strategia „Europa 2020”. Inițiatorii fac trimitere la studii care indică faptul că publicul românesc se află pe primele locuri în Europa la capitolul deficit cognitiv-științific, printre acestea fiind nominalizat studiul PISA (Programme for International Student Assessment) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

O monitorizare din 2012, referitoare la gradul de alfabetizare științifică în rândul tinerilor de 15 ani, plasează România pe ultimele locuri alături de țari precum Malaezia, Iordania, Tunisia și Columbia. De asemenea, potrivit studiilor evocate de autorii inițiativei, arată că 80% din populație nu dispune de cunoștințe științifice elementare și de un vocabular științific activ, 42% din români afirmă că Soarele se învârte în jurul Pământului, 22% afirmă că horoscopul și astrologia sunt fundamentate științific, România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește proporția celor care consideră că anumite numere sunt deosebit de norocoase, iar 50% din români declară că este important să se țină cont în viață de superstiții precum „culoarea roșie ne ferește de deochi”.

În expunerea de motive se mai invocă drept argument faptul că lipsa cunoștințelor științifice face posibilă mișcări precum cea anti-vaccinare care a beneficiat de o puternică mediatizare și care poate fi un pericol pentru sănătatea publică.

Parlamentarii mai susțin că nivelul cunoștințelor nu ține doar de sistemul educațional , ci intră și în obligația mass-media de a informa corect, potrivit Constituției, iar introducerea „minutului de știință” nu trebuie considerată drept o ingerință în politica editorială a posturilor de tv și radio. Ei mai spun că introducerea a cel puțin un minut de informație științifică ar putea duce chiar la o lărgire a audienței și dau exemplu posturi de știri din străinătate care difuzează programe consistente dedicate acestui tip de informație.

Propunerea de modificare a Legii audiovizualului se află în consultare publică la Camera Deputaților până pe 15 decembrie.