Topul Universităților Curate. Care sunt cele mai transparente universități de stat din România

Din analiza celor 55 de site ale universităților de stat din România, a reieșit că numai o mică parte dintre acestea sunt transparente în privința achizițiilor publice, ocuparea posturilor scoase la concurs sau a declarațiilor de avere și de interese.

Studiul arată că pe primele cinci locuri se clasează Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Universitatea din Craiova și Universitatea de Vest din Timișoara, universități care au întrunit cele mai mari punctaje în privința celor 14 criterii de elvaluare.

Potrivit topului, cele mai netransparente universități sunt Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” din București, Academia Națională de Arte din București, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Academia Națională de Educație Fizică și Sport din București.

La întocmirea Topului Universităților Curate au fost luate în considerare: datele de contact, anunțurile pentru licitații și achiziții publice, anunțurile pentru angajări și scoaterea la concurs a posturilor vacante, anunțurile despre programe de mobilități pentru studenți, declarațiile de avere și de interese, rapoartele de activitate anuale, detaliile despre Comisia de etică și funcționarea acesteia, organigrama și contactele angajaților universității, existența Codului drepturilor și obligațiilor studentului (Statutul Studentului), lista cu taxele percepute de universitate, Carta universitară, hotărârile structurilor de conducere (Senat universitar, Consiliu de Administrație), procesele verbale ale ședințelor structurilor de conducere și rezultatele evaluărilor cadrelor didactice de către studenți.

În privința anunțurilor pentru achiziții publice, topul arată că 23 dintre cele 55 de universități analizate nu au nicio informație pe site despre acest lucru, în vreme ce nouă universități au doar informații generice despre procedurile de achiziție, fără a prezenta anunțuri concrete.

Cu toate că legea prevede ca declarațiile de avere ale rectorilor și ale șefilor senatelor universitare trebuie postate pe site, 11 universități nu au pe site postată nicio declarație de avere sau de interese, iar alte 3 universități au publicat pe site doar declarațiile de avere și de interese ale rectorilor, nu și ale celorlalte persoane care ocupă funcții de conducere.

De asemenea, cu toate că există un ordin de ministru prin care fiecare universitate trebuie să adopte un cod propriu al drepturilor și obligațiilor studentului,  în prezent o treime dintre universitățile din stat din România nu au acest document publicat pe site.

Juriul care a analizat transparența universităților de stat din România a fost format din Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR, Andrei Pleșu, Radu Gologan, Stere Gulea și Răzvan Bobulescu.

Alina Mungiu-Pippidi a spus la lansarea topului că dacă ar analiza situația învățământului din perioada 2009-2015, ar putea spune că lucrurile nu stau pea bine și că nu poate spune dacă diploma are o acoperire sau dacă actul de predare are acoperire în cariera profesorilor.

Alina Mungiu-Pippidi a declarat, cu ocazia lansării proiectului, că dacă ar analiza situația învățământului din perioada 2009-2015, ar putea spune că lucrurile nu stau pea bine și că nu poate spune dacă diploma are o acoperire sau dacă actul de predare are acoperire în cariera profesorilor.

„Se vorbește că România nu este în top Shanghai, dar nicio țară din regiune nu este, doar Polonia. Pot spune că în Peru a fost o mișcare de amploare a tuturor studenților, care în final au reușit să desființeze Consiliul Național al Rectorilor, considerând că nu ajută sistemului superior de educație. Dar dacă ai o majoritate care nu-și dorește decât să ia o diplomă, să aibă un post prost plătit, nu poți schimba nimic. Noi vrem să existe diplome care să aibă valoare. Vom face o evaluare a sistemului, care va fi gata într-un an și jumătate”, a spus Alina Mungiu-Pippidi.

Topul universităților curate a fost lansat în cadrul proiectului „Schimbarea mediului universitar prin implicarea studenților și schimb de bune pracitici”, implementat de Societatea Academică din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Federația Studenților din Elveția, pe o durată de doi ani. Proiectul are o valoare totală de 222.532 de franci elvețieni și beneficiază de o cofinanțare în valoare de 200.080 franci elvețieni, printr-un grant din partea Elveției, prin intermediul contribuției elvețiene pentru Uniunea Europeană Extinsă.

TOPUL UNIVERSITĂȚILOR CURATE

Pe ultimul loc al clasamentului, cu numai 5 puncte obținute, se află Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din București.