Torționarul de la Gherla care nu a mai ajuns să fie anchetat de procurori. „A impus un regim de exterminare a deținuților politici”

Iuliu Gheorghe Sebestyen, adjunct în anii `50 în cadrul Penitenciarul Gherla este unul dintre cei 35 de torționari găsiți în viață de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului. Pe numele său Institul urma să depună o plângere pentru omor deosebit de grav, fiind acuzat că acțiunile sale au dus la moartea a 15 deținuți politici. Iuliu Gheorghe Sebestyen a decedat anul trecut astfel că dosarul său nu va mai fi investigat de procurorii. Faptele și mărturiile celor care l-au cunoscut au fost documentate ICCMER.

Iuliu Gheorghe Sebestyen a fost, în perioada ianuarie `54 – decembrie `55, locțiitor al comandantului pentru pază și regim la Formațiunea 0606 Gherla. Pentru perioada în care a ocupat acestă funcție și pentru modul în care a acționat, IICCMER susține că a descoperit elemente care să ducă la prezumția rezonabilă că lui Iuliu Gheorghe Sebestyen i se pot imputa decesele mai multor deținuți politici.

ACTUALITATE PRIMARUL stațiunii Sinaia, implicat într-un accident grav pe DN1. Vlad Oprea și alte trei persoane au fost rănite. Cum s-a întâmplat

09:17

ACTUALITATE Victor Ponta: „Viktor Orban va avea acces NON-STOP la Trump doar din principiul loialității”

09:16

Iuliu Sebestyen FOTO: IICCMER

Iuliu Sebestyen s-a născut în 19271927 în comuna Bonțida, județul Cluj, într-o familie de țărani. A absolvit 7 clase elementare și Liceul Reformat maghiar din Cluj (1942-1948), devenind apoi student la Facultatea de Drept și Economie Politică din cadrul Universității „Bolyai” din Cluj (1948-1949). De asemenea, în 1949 a absolvit un curs seral de 3 luni la Comitetul Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM) din Sectorul 1, Cluj. Așa cum arată sursele IICCMER, Sebestyen a activat de timpuriu în organizația comunistă de tineret din cartierul Mănăștur din Cluj. A fost responsabil cu agitația și propaganda în UTM, în intervalul octombrie 1948 – februarie 1949.

A intrat în sistemul penitenciar în 1950 și a activat ca ofițer politic responsabil cu reeducare. Cea mai importantă funcție a deținut-o la penitenciarul Gherla. În 1956 a fost trecut în rezervă după ce a fost și sancționat „pe linie profesională cu 10 zile de arest la garnizoană pentru abateri disciplinare (beție și acte de huliganism)”

Citește aici biografia completă a lui Iuliu Sebestyen  realizată de IICCMER

Iuliu Sebestyen era unul dintre cei 35 de torționari comuniști în viață descoperiți de IICCMER în 2013. Pe numele lui Sebestyen IICCMER urma să depună o plângere penală. Din păcate, cazul lui Sebestyen nu va mai ajunge pe masa procurorilor, la finalul anului trecut fostul torționar a trecut în neființă.

Cariera sa de torționar nu a fost uitată însă. Cercetătorii IICCMER au realizat o documentare extinsă a activității sale ca ofițer de reeducare a deținuților politici. IICCMER arată că în intervalul ianuarie 1954 – decembrie 1955, în care locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu a fost locțiitor al comandantului pentru pază și regim, la penitenciarul Gherla au decedat 15 deținuți.

Responsabil de „reeducarea” a peste 1.400 de „politici”

Potrivit specialiștilor IICCMER regimul de detenție de la Gherla era unul extrem de dur care practic era menit să suprime viața deținuților. În 1954, când Sebestyen a ajuns la Gherla, erau înregistrați 1.400 de deținuți politici.

Din mărturiile culese de IICCMER reiese „faptul că regimul de detenție aplicat în perioada în care locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu a deținut funcții de conducere în cadrul penitenciarului Gherla a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din celule și aglomerare excesivă; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condițiile de muncă foarte grele la care erau supuși toți deținuții, indiferent dacă erau inapți sau bolnavi; printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera), bătaia primită cu ocazia condamnării de către cei care săvârșeau abateri de la regulament ș.a.”

Zemuri acre, pe care le înghițeam într-un aer stricat, nici măcar binecuvântat de razele sfântului soare

Condițiile de detenție de la Gherla au fost descrise de IICCMER prin intermediul unor susrse memorialistice. Cele mai relevante fiind in opinia IICCMER descrieile făcute după 1989de de către deținuții politici care au trecut prin acest penitenciar în perioada comunistă. IICCMER a utilizat în documentare informații prezentate de Ioan T. Lung și Dumitru Bacu care a decedat în 1997. Ioan T. Lungu a descris condițiile de detenție din închisoare:  ~La Gherla, hrana consta exclusiv din terci (un cir de mămăligă), ce înlocuia pâinea, și din zemuri acre, pe care le înghițeam într-un aer stricat, nici măcar binecuvântat de razele sfântului soare. În timpul celor doi ani de detenție la Gherla, nu am primit nici măcar o dată pâine drept rație. […] În Gherla, WC-ul (ciubărul) era în camera în care locuiam, iar la baie eram duși cu mâinile la ceafă (ca și la doctor) și supravegheați prin vizor”.

Directorul Goiciu și nou ofițer politic Sebestyen nu mai puteau prididi cu pedepsele

Dumitru Bacu, fost deținut politic la Gherla, arată care a fost compoartamentul lui Iuliu Sebestyen față de cei închiși aici: „Numărul celor care luptau să-i smulgă pe reeducați din ghearele administrației a crescut dintr-odată. Asaltul asupra reeducaților a devenit deschis și agresiv. Dar reacția administrației a fost și ea violentă. Carcerele și izolarea erau arhipline. Directorul Goiciu și nou ofițer politic Sebesteny (corect, Sebestyen, n. IICCMER) nu mai puteau prididi cu pedepsele. Situația s-a complicat și mai mult când printr-o nouă dispoziție a Ministerului de Interne toți deținuții violenți de la canal au fost scoși la muncă în ateliere. Controlul a devenit imposibil. Informatorii administrației amenințați de tinerii de la canal și chiar foștii lor colegi de demascare au început să se teamă. Un vânt de nesupunere de neconceput cu o lună mai înainte a dus la neîmplinirea normei de muncă.”

Același deținut în descrie în detaliu pe ofițerul politic Sebesteny care dădea pedepse dure în mod discrfeționar.  „Chiar în camera în care am fost adus, din prima zi, răutatea câinească a ofițerului politic Sebesteny (corect, Sebestyen, n. IICCMER) și-a făcut dovada pe spatele șefului de cameră ales tocmai de el! Pentru că la intrarea lui în celulă șeful de cameră nu a strigat tare „drepți”, l-a pedepsit cu douăzeci și patru de ore de lanțuri la picioare și cătușe la mâini într-o carceră ce căpătase faimă în perioada terorii din fabrică! Când s-a întors a doua zi, avea mâinile încercuite cu dungi vinete și picioarele sângerate de lanțuri”, a povestit Dumitru Bacu

Cercetătorii IICCMER au studiat o serie de documente din care reiese că în perioada în care locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu a deținut funcție de conducere în Penitenciarul Gherla au decedat 15 deținuți.

În ceea ce privește cauzele morților, așa cum apar ele în documente consultate de IICCMER, aceasta sunt: ulcer operat, TBC pulmonar; pneumonie cazeoasă; TBC pulmonar și insuficiență cardiacă; nefrită albuminurică hipertensivă; pneumonie; insuficiență cardiacă; miocardită; ictus apoplectus; edem carcinom, sufocare prin autostrangulare. Dintre cele 15 decese, 7 s-au datorat TBC-ului sau altor afecțiuni pulmonare (pneumonie).

Analizând vârstele celor care au murit la penitenciarul Gherla în timpul mandatului lui Sebestyen Gh. Iuliu, IICCMER a constat că în categoria de vârstă 30-40 de ani a existat un singur deces; între 40-50 de ani – 3 decese; între 50-60 de ani – 4 decese; între 60-70 de ani – 7 decese; limitele inferioare și superioare de vârstă fiind de 32, respectiv 69 de ani la momentul decesului.

După Gherla, Sebestyen a ieșit la pensie după o lungă carieră de șef al sucursalei CEC din Raionul Sărmaș.