Torționarul Ion Ficior, la judecată, față în față cu una dintre victimele sale: „Uite că nu m-ați trimis în plic acasă, că trăiesc, dom’ Fecioru. Cât m-ați bătut cu paru`”

La intrare, Ion Ficior s-a întâlnit cu unul dintre deținuții pe care i-a torturat – Mokar Ianos, condamnat la patru ani de închisoare pentru că ar fi încercat să treacă frontiera în mod fraudulos. Cu acest prilej, fostul deținut i-a amintit fostului temnicer meteodele de tortură pe care le folosea împotriva deținuților.

„Să trăiți! Uite că nu m-ați trimis în plic acasă, că trăiesc, dom’ Fecioru. Cât m-ați bătut cu paru`… Uite, mi-a și rupt umărul. La Luciu Giurgeni, când ai venit de la Codrin, cum băteați cu parul, dom’ Fecioru? Când v-a dat de la Grindu…”, l-a acuzat Mokar Ianos, potrivit imaginilor transmise de Digi 24.

„Nu-i adevărat!”, a fost replica imediată a lui Ion Ficior. „Nu ți-e rușine, om bătrân? Câți oameni sunt în Dunăre, aruncați?”, a continuat Mokar Ianos.

„Nu facem circ aici”, a spus imediat fostul comandant al coloniei de muncă Periprava . „Circ? Nerușinatule ce ești!”, a adăugat Mokar Ianos.

„Cadavrul era străpuns cu o bară metalică pentru a se asigura că este mort”

Mokar Ianos a fost condamnat la 4 ani de închisoare de Tribunalul Timișoara pe motiv că ar fi încercat să treacă frontiera în mod fraudulos. La Periprava a ajuns în anul 1962 și își amintește că Ficior era comandant. Mokar își amintește despre mâncarea proastă și puțină, pedepsele pe care le primeau „din orice”. Deținuții erau alergați cu calul și bătuți cu parul de către col. r. Ficior și maiorul Moromete.

Locotenentul major Ficior Ioan era cel care aplica sancțiunile cu bătaia deținuților politici, fiind cel care aplica personal loviturile deținuților, uneori crea o zonă cu sergenți din penitenciar înarmați cu bâte, el stătea în mijloc, și bătea câte un deținut politic acesta neavând unde să fugă, în cazul în care acesta încerca să scape era lovit de cordonul de sergenți format în jurul lui. Tot Ficior era cel care aplica sancțiunile pentru nerespectarea normei de muncă.

„Arăt că am văzut cu proprii mei ochi cum erau strânse cadavrele celor care mureau zilnic, aproximativ 5-6 deținuți politici, în special cei distrofici și inapți, în fața corpului de gardă unde fiecare cadavru era înfășurat într-o rogojină de stuf de aproximativ 2 metri fiind legat cu sârmă la cap și la picioare, cadavrul era străpuns cu o bară metalică pentru a se asigura că este mort, după care li se prindea o greutate de beton și erau aruncați în Dunăre fiind cărați cu căruța cu care erau cărate resturile din WC-urile coloniei. În genereal erau aruncați în Dunăre pentru a nu fi scoase la suprafață cadavrele, așa cum s-a întâmplat în cazul defrișării prunilor”, este mărturia lui Mokar Ianos în rechizitoriul dosarului lui Ficior Ioan.

Ficior, responsabil pentru moartea a 103 deținuți

În august 2014, Parchetul General l-a trimis în judecată pe torționarul Ioan Ficior pentru infracțiunea de crime împotriva umanității. Procuroriii au constatat prin rechizitoriu că Ficior, comandant al lagărului de muncă silnică de la Periprava, este responsabil pentru moartea a 103 deținuți. În 2013, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului a denunțat crimele lui Ficior și a documentat în premieră o groapă comună cu deținuți politici. Gândul a prezentat profilul complet al torționarului și povestea cutremurătoare a supraviețuitorilor de la Periprava. Procuroarea Denisa Cristudor a constatat oficial că relatările acestora nu sunt simple amintiri, ci constituie elementele celui mai consistent dosar penal al unui torționar comunist.

Iată ce reține Parchetul General în rechizitoriu:

Constatările Parchetului General, prin rechizitoriul întocmit de procuroarea Denisa Cristudor, sunt șocante. Parchetul a confirmat în totalitate ancheta IICCMER, dar și testimonialele foștilor deținuți politici.

Din declarațiile supraviețuitorilor reiese faptul că sancțiunile se aplicau pentru cele mai mici abateri de la regulile interne: izolarea, bătaia, lipsa hranei pentru mai multe zile consecutive.Conform declarațiilor supraviețuitorilor, deținuții politici erau bătuți chiar și fără să încalce vreo regulă sau vreun ordin. Corecțiile fizice erau parte a programului zilnic și nu se făceau excepții nici măcar în cazul celor inapți de muncă.

Ficior Ioan a pus la punct un adevărat sistem de investigare și sancționare a celor care nu respectau ordinele sale. Așadar, deținuții înfometați, bolnavi și osteniți erau pedepsiți cu bătaia dacă mâncau din recoltă, iar după aplicarea pedepsei erau lăsați să zacă pe o pătură.

În mărturiile supraviețuitorilor, tema lipsei hranei este una recurentă. Foștii deținuți prezintă în detaliu alimentele pe care le primeau și care erau insuficiente. Lipsa hranei adecvate se reflecta în starea de sănătate a deținuților. Documentele aflate în dosarele personale atestă faptul că aceștia sufereau de numeroase afecțiuni și că toate erau agravate de faptul că erau foarte slabi. Deținuții erau anemici și sufereau de mai multe afecțiuni ale sistemului gastro-intestinal, asociate cu o alimentație proastă.

Una dintre afecțiunile cel mai des întâlnite la formațiunea Periprava era enterocolita provocată de consumul apei nepotabile direct din Dunăre. Deținuții care se îmbolnăveau nu primeau medicamente, ci apă caldă cu cloramină care părea să le amelioreze simptomele. Totuși, la un moment dat, inc Ficior Ioan a interzis administrarea acestui „tratament” deținuților sub formă de sancțiune pentru consumarea de porumb crud direct de pe câmp.

În ceea ce privește asistența medicală, aceasta era deficitară, nu răspundea nevoilor variate ale deținuților. Astfel, deținuții se confruntau cu afecțiuni care puteau fi ameliorate prin tratamente adecvate, dacă acest lucru ar fi fost permis de conducerea coloniei, deși. Ficior Ioan era obligat în virtutea legilor în vigoare la acel moment să asigure aceste servicii medicale pentru deținuți, acesta a rămas în pasivitate.

Toate elementele prezentate mai sus au fost elaborate de Ficior Ioan cu ocazia organizării regimului de exterminare a deținuților politici. Luate împreună, privite ca un tot, aceste elemente au dus la anihilarea lentă a deținuților politici.

Ficior, administrator de bloc

Ion Ficior este cel care a condus în perioada 1960-1963 lagărul de deținuți politici de la Periprava din Delta Dunării. Supraviețuitorii lui Ficior au declarat pentru gândul, dar și pentru procurori, că la Periprava ar exista o groapă comună. IICCMER a deschis un șantier arheologic în 2013 și a confirmat existența acestei gropi comune. Acum datele IICCMER fac parte din probatoriul dosarului.

Gândul l-a găsit pe Ioan Ficior în 2013 după ce publicul a aflat de Alexandru Vișinescu. Torționarul Ficior era președintele asociației de locatari al unui bloc din zona Gării de Nord. Locuia într-un apartament de 4 camere, având o pensie de 5.100 de lei.

Primul torționar comunist care a ajuns în fața instanței

Primul torționar trimis în judecată a fost Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat

Procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au trimis în judecată pe Alexandru Vișinescu pentru infracțiuni contra umanității, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Procesul lui Alexandru Vișinescu a început în 24 septembrie 2014.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentată de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”.

În cei șapte ani în care a condus penitenciarul, Vișinescu a instaurat un regim de tortură și teroare. Despre închisoarea unde și-a pierdut viața fostul lider țărănist Ion Mihalache, a vorbit și Ion Diaconescu care a sintetizat condițiile de detenție: „Bătăi și terorizări fizice, care – la fel frigul și foamea – au fost generale. Bătăile erau pe categorii, pă… și nu permanente, să-nțelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastică – să trăiești ca-ntr-un mormânt. Și mai a fost și promiscuitatea, care… mă rog, este reprezentată prin acele tinete care stăteau în mijlocul celulelor și-așa mai departe.”

VEZI AICI PROFILUL COMPLET AL TORȚIONARULUI VIȘINESCU

După 50 de ani de uitare, gândul l-a găsit pe Vișinescu trăind liniștit într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună, și a obținut primele imagini filmate cu temutul fost comandant de la Râmnicu Sărat. După mediatizarea cazului său, Vișinescu a reacționat violent la încercările reporterilor Gândul de a vorbi cu el, înjurându-i și încercând să-i lovească. Ulterior, fostul torționar a răspuns întrebărilor, într-un interviu luat în fața casei sale.

Profilul complet al torționarului Ion Ficior

Interviu cu torționarul Ion Ficior, fostul comandant de la Periprava

Mărturii ale supraviețuitorilor din lagărul de la Periprava

Mărturii ale foștilor gardieni ai lagărului condus de Ficior

Reportaj de la Periprava unde s-a deschis un șantier arheolgic pentru identificarea gropilor comune

EXCLUSIV: Mărturii în premieră ale actorului MITICĂ POPESCU, deținut politic pentru „trădare” în lagărul călăului Ficior: „Foamea era îngrozitoare. Mâncai cel mai bine când visai”