Torționarul Vișinescu rămâne în închisoare

„Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de petentul-condamnat Vișinescu Alexandru, cerere având ca obiect întreruperea executării Sentinței penale pronunțate de Curtea de Apel București. (…) Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare”, se arată în decizia judecătorilor de la Curtea de Apel București.

Torționarul Alexandru Vișinescu, condamnat la 20 de ani de închisoare, a cerut magistraților întreruperea executării pedepsei, pe motiv că problemele sale medicale nu pot fi ținute sub observație în unitatea medicală din penitenciar.

Încă de la primele termene ale contestației lui Alexandru Vișinescu, magistrații au cerut efectuarea unei expertize medico-legale, pentru a se stabili dacă acesta poate sau nu să fie tratat în penitenciar. La ultimul termen, joi, s-a discutat pe marginea acestei expertize și, potrivit unor surse judiciare, documentul arată că Alexandru Vișinescu poate fi tratat în sistemul penitenciar, iar recomandarea comisiei Institutului Național de Medicină Legală este ca el să rămână internat pe toată durata detenției.

Alexandru Vișinescu nu a fost adus din penitenciar la Curtea de Apel București pentru termenul de joi, fiind reprezentat de avocat. Alexandru Vișinescu a fost încarcerat în februarie 2016, după ce judecătorii instanței supreme au decis condamnarea definitivă a acestuia la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanității.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentată de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”

În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vișinescu, deținuții erau supuși unor condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistență medicală adecvate, a arătat Parchetul instanței supreme.

„Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv, condițiile de detenție inumane, relele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți erau tot atâtea acțiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Principalele categorii de deținuți aflate în penitenciar, așa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vișinescu adresată Consiliului Securității Statului din 1967, erau foști conducători în guvernele burghezo-moșierești și în conducerile PNȚ și PNL, foști conducători ai diverselor organizații subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foști conducători ai diverselor secte religioase și alte cazuri mai izolate.

Regimul impus de Vișinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condițiile minime de supraviețuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentințele se întindeau pe o perioadă care depășea zece ani.