TRADERI | Interzicerea exportului de grâu „poate avea sens”. Cea impusă exportului de porumb, sub semnul întrebării: „Ce vom face cu aceste stocuri dacă exportul nu este permis?”. Fermierii îi scriu lui Oros

Prin intermediul unei postări pe blogul propriu, reprezentanții bursei simplificate pentru cereale AgroGo susțin că prevederile Ordonanței Militare nr. 8 din 9 aprilie 2020 (OM8) cu privire la interzicerea exportului de cereale ar avea o oarecare justificare în cazul grâului, nu însă și în cel al porumbului.

În ceea ce privește grâul, precizează reprezentanții bursei online, în funcție de dimensiunea stocurilor existente (pe care autoritățile ar trebui să le cunoască cel mai bine), stoparea exportului la grâu și produse procesate din grâu „poate avea sens”.

„Asta doar dacă stocurile existente sunt într-adevăr scăzute, acest lucru fiind cumulat cu un alt factor important – evoluția vremii. Dacă perioada secetoasă din unele zone din România se prelungește, producția de grâu din acest an va fi afectată, iar atunci stocurile existente devin mai importante”, scriu reprezentanții bursei. „Și alte țări precum Rusia și Kazakhstan au impus restricții la exportul de produse făinoase sau grâu, dar pentru perioade scurte de câteva săptămâni”.

ACTUALITATE Dan Puric: „Drogurile au fost încurajate/ În România este DEZASTRU sexual/ Le-au dat toată pornografia”

01:14

ACTUALITATE Dan Puric: „Călin Georgescu este PRIETENUL meu de 14-15 ani”

00:12

În schimb, susțin cei de la AgroGo, Franța – cel mai mare producător de grâu din UE -, a avut exporturi-record în această perioadă.

„Lucru de înțeles, dat fiind faptul că avem o perioadă cu prețuri mari la grâu, iar în domeniul tranzacțiilor, a vinde când prețul e mare e ceva firesc și de dorit, nu un «dezmăț» sau «lăcomie», cum a fost numit la noi”, precizează reprezentanții bursei simplificate.

„Stocuri mari”

Pe de altă parte, afirmă cei din AgroGo, situația în cazul porumbului este cu totul alta. Mai exact, este vorba de existența unor stocuri mari, dat fiind faptul că, în 2019, România a obținut o producție de aproximativ 17 milioane de tone de porumb, iar țara noastră este cel mai mare producător și exportator de porumb din UE.

„Ce vom face cu aceste stocuri dacă exportul nu este permis? Nu putem schimba peste noapte capacitatea de procesare de cereale. În plus, dacă analizăm prețurile din portul Constanța din ultimii ani, vedem că aceasta era cea mai bună perioadă pentru vânzare de porumb”, precizează specialiștii portalului.

Ei reamintesc faptul că în intervalul mai-iunie va începe noua perioadă de recoltare. Până atunci, spun aceștia, trebuie pregătit loc pentru depozitarea noilor produse recoltate.

„În contextul în care România nu are o capacitate de stocare suficient de mare, iar transporturile de cereale se desfășoară cu dificultate (nu vorbim doar de această perioadă a pandemiei, ci în genere, din cauza infrastructurii precare) riscăm să ajungem la blocaje logistice după eliminarea restricțiilor. Acest lucru poate afecta și prețul cerealelor și inclusiv încasările la bugetul de stat”, au precizat cei din AgroGo. „În concluzie, credem că este esențial ca autoritățile să studieze situația exactă a stocurilor și să decidă restricții doar acolo unde sunt probleme. De asemenea, suntem sceptici că restricțiile de export pentru porumb se justifică”.

Problemele fermierilor din sectorul vegetal

Printr-o scrisoare deschisă, președintele APPR, fermierul Nicolae Sitaru, le-a prezentat ministrului Agriculturii, Adrian Oros, cât și secretarilor săi de stat problemele cu care fermierii din sectorul vegetal se confruntă în prezent.

Ei solicită încă o dată ca oficialii guvernamentali să analizați urgent situațiile expuse și să dispună soluții care să ducă la rezolvarea blocajelor.

„Suntem conștienți de efortul pe care trebuie să-l faceți în a asigura funcționarea întregului lanț agroalimentar, ca și a celorlalte sectoare economice, dar orice întârziere în remedierea acestor probleme grave poate afecta decisiv posibilitatea producătorilor agricoli de a relua ciclul de producție, cu consecințe grave asupra aprovizionării populației”, trag un semnal de alarmă fermierii.

Membrii APPR au transmis oficialilor ministerului de resort patru situații pe care le prezentăm integral:

1. În primul rând, reiterăm solicitarea noastră cu privire la constituirea comisiilor județene care să constate și să evalueze a pagubele suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile din iarnă și primăvară, adică seceta pedologică prelungită și înghețul din a doua jumătate a lunii martie.

Procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare fermierilor pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa.

De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

Reiterăm ideea ca este necesar ca aceste comisii să constate fenomenul de secetă pe suprafețe agricole extinse, nu la nivel de fermă. Fiind impactate zone extinse, solicităm declararea zonelor calamitate și a certificatelor de forță majoră valabile la nivel de UAT-uri.

HG 557/2016 (Sistemul Național al Managementului Situațiilor de Urgență), art 8, alin. 4 coroborat cu Anexa 1 pct. 2.5 – seceta pedologică – dă dreptul autorităţilor responsabile cu rol secundar în gestionarea riscului (in acest caz, seceta pedologica) să elaboreze regulamente, proceduri sau instrucţiuni proprii, prin care se detaliază modul de îndeplinire a activităţilor prevăzute.

În același context, vă rugăm să aveți în vedere continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

2. O altă problemă majoră cu care ne confruntăm și care parțial derivă din cea amintită la punctul anterior, din cauza faptului că mari suprafețe cu culturi de toamnă vor trebui întoarse există riscul diminuării sau chiar pierderii producției de pe suprafețele ce vor fi însămânțate cu culturi de primăvară, mai ales porumb și floarea-soarelui.

În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, vă rugăm să să dipuneți găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultură strategică.

3. A treia prioritate absolută este legată de pesta porcină africană și de principalul vector de propagare, porcii mistreți. Apreciem că, în conformitate cu modificările la Legea vânătorii, paza culturilor agricole față de mistreți nu mai e în sarcina fermierilor. Totuși, HG nr. 1679/2008 privind modalitățile de punere în aplicare a despăgubirilor nu s-a modificat. De aceea, vă solicităm să ne precizați care este procedura care se aplică în acest an cu privire la paza si la valoarea despăgubirii (adică, dacă despăgubirea se face în funcție de investiții sau de valoarea de piață a culturii).

4. Având în vedere cele de mai sus, subliniem încă o dată importanța crucială a acordării avansului din plățile directe aferente anului 2020 cât mai curând cu putință, deoarece, aproape în întreaga țară, culturile de toamnă au fost grav afectate de seceta instalată încă din toamna anului 2019 și veniturile realizate din valorificarea acestei producții vor fi insuficiente pentru acoperirea datoriile la furnizori și reluarea ciclului de producție.

Lipsa instrumentelor minime de finanțare într-un sector vulnerabil, dar în același timp strategic, va duce la incapacitatea continuării activității de productie agricolă și va avea un impact major asupra securității alimentare!

Sursă foto: Mediafax