Fostul șef al statului a ajuns la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție în jurul orei 11.00 și a spus, la intrare, că nu are emoții pentru că nu este vinovat.
În fața Parchetului s-a strâns și un grup de protestatari care strigă lozinci prin care îndeamnă la condamnarea fostului președinte și au pancarte pe care scrie: „Băsescu la pușcărie!”, „Băsescu, respect! Noi suntem copiii statului de drept” și „Băsescu la Rahova pentru ce a furat!”.
În momentul sosirii președintelui, oamenii au huiduit și au fluierat.
Primul care a ajuns la Parchet, miercuri, a fost avocatul lui Băsescu, Claudiu Dinu, care a susținut că încă nu cunoaște motivul pentru care clientul său a fost citat, dar întrebat fiind dacă acesta ar putea fi trimis în judecată, apărătorul a spus că Traian Băsescu este pregătit pentru orice.
„Din punctul meu de vedere, acest dosar nu ar trebui să ajungă în instanță. Clientul meu este pregătit pentru orice. O să ne prezentăm în continuare la Parchet sau la instanță după cum va fi cazul”, a spus Claudiu Dinu.
La rândul său, Lucian Bolcaș, avocatul Gabrielei Firea, a spus că nu există „nicio soluție de împăcare în acest dosar”.
Traian Băsescu a fost audiat în acest dosar și în 25 martie, când a spus că a dat o declarație completă „pentru a clarifica lucrurile” și că nu îi este frică de lege.
„Am dat o declarație completă pentru a clarifica lucrurile. Tot ce este necesar am declarat”, afirma fostul președinte, la ieșirea din sediul Parchetului instanței supreme.
Fostul președinte a fost și în 18 martie la Parchetul instanței supreme, însă atunci el nu a fost audiat, ci doar i s-a adus la cunoștință faptul că este urmărit penal pentru șantaj.
Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, după ce anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Băsescu de șantaj.
Cercetările în acest dosar fuseseră suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de președinte al lui Traian Băsescu întrucât acesta beneficia de imunitate.
Parchetul instanței supreme anunța, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru șantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată și sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mișcare a acțiunii penale a fost suspendată, întrucât președintele are imunitate.
Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul președinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că și acum poate spune că aceasta este „o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. „Mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa ce se întâmplă pe moșia soțului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.
Fostul șef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este „o șantajistă de profesie”. „Nu e un atac la o femeie, e un atac la o șantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine școala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.
Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe „senatoarea șantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliție, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ținut totodată să amintească prestația Gabrielei Firea din campania pentru prezidențiale a lui Mugur Isărescu.
Gabriela Firea a reacționat, afirmând că așteaptă cu interes reacțiile instituțiilor și ale ambasadelor statelor democratice față de acest „act flagrant de intimidare a unui senator”.
Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că președintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie 2014, într-o emisiune televizată, „un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călărași.
„Aștept cu interes reacțiile instituțiilor statului și ale ambasadelor statelor democratice față de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.
Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanței supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru amenințare și șantaj.
În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea și Ilie Sârbu, au semnat un denunț de șantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanței supreme.
Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul și a precizat că gestul este determinat de amenințările pe care șeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.
Dosarul în care Traian Băsescu este urmărit penal pentru șantaj nu este singurul în care fostul președinte este cercetat.
Potrivit unei adrese a Biroului de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), trimisă marți, la solicitarea MEDIAFAX, în 12 dosare penale care îl privesc pe Traian Băsescu s-a dispus reluarea urmării penale, fiind trimise la instanță în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale. În șapte dintre dosare judecătorii au confirmat deja redeschiderea urmăririi penale.
Conform documentului citat, reluarea urmării penale s-a dispus în conformitate cu dispozițiile articolului 335 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit căruia „în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale”
„În două dintre dosarele redeschise a fost începută urmărirea penală cu privire la faptă, respectiv infracțiunile de abuz în serviciu, fals în declarații și uz de fals, iar într-un dosar a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Traian Băsescu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj”, se arată în adresa PÎCCJ.