Trășculescu a dat dovadă de cinism atunci când își trafica influența pentru bani – Motivarea deciziei de arestare dată de Tribunalul București

Fostul deputat Alin Trășculescu a dat dovadă de un cinism ce reiese din conținutul tuturor interceptărilor, în contextul în care a înțeles să-și folosească influența conferită de calitatea sa de demnitar pentru a obține bani, arată Tribunalul București, în motivarea deciziei de arestare a acestuia.

„Instanța reține cinismul de care a dat dovadă inculpatul și care se desprinde din întregul conținut al interceptărilor realizate în cauză, de faptul că înțelege să se folosească de influența pe care o are sau despre care afirmă că o are asupra unor funcționari, pentru a obține în folosul său diverse sume de bani”, se arată în documentul citat.

Intervenția pe care o face fostul demnitar, mai arată judecătorul, constă în deturnarea mecanismului legal al procedurii atribuirii unor pachete de lucrări.

VIDEO Marcel Ciolacu, după votul de învestitură: ATÂT S-A PUTUT

20:18

ACTUALITATE Avertisment SALVAMONT pentru turiști. Risc crescut de AVALANȘĂ: „Renunțați la eventuale ture în zona montană”

20:17

Instanța arată că, în loc ca astfel de lucrări să fie contractate în condiții transparente, echitabile și corecte pentru toți participanții, se ajunge ca, prin asemenea intervenții, prin traficul de influență, prin corupție, beneficiarii acestor contracte să fie doar acele persoane care au înțeles să acționeze în mod ilicit, prin „cumpărarea” sprijinului sau influenței unor persoane.

„Faptul că astfel de acțiuni au loc la un asemenea nivel al autorităților publice nu face decât să reliefeze gravitatea faptei și periculozitatea făptuitorilor”, se mai arată în document.

Fapte precum cele descrise, mai arată instanța, comise în împrejurări precum cele arătate, nu fac altceva decât să erodeze încrederea pe care cetățeanul trebuie să o aibă în instituțiile publice, în modul lor corect de funcționare.

„Or, pierderea încrederii în funcționarea conformă cu legea a autorităților publice este profund păgubitoare ordinii de drept, deoarece vătămarea astfel produsă nu afectează un număr restrâns, limitat de persoane, ci întreaga societate”, conchide judecătorul.

În fine, analizând propunerea formulată de către Parchet și prin prisma dispozițiilor Codului de procedură penală, instanța apreciază că actuala fază procesuală, actele ce urmează a fi efectuate pentru continuarea și terminarea urmăririi penale reclamă cu prisosință privarea de libertate a inculpatului, măsura preventivă privativă de libertate fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

La acest moment, se arată în motivare, față de circumstanțele reale ale cauzei, instanța nu poate da eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului T., constând în lipsa antecedentelor sale penale, situația familială sau conduita sa în societate, anterioară săvârșirii faptelor.

Fostul deputat Alin Trășculescu, pentru care Tribunalul București a emis mandat de arestare preventivă, a ajuns, în 29 noiembrie, în arestul Poliției Capitalei, fiind încarcerat.

Trășculescu a scris din arest o scrisoare, postată pe un site al său, în care susține că este nevinovat și îi întreabă pe alegătorii vrânceni dacă să mai continue drumul în politică sau să se retragă, spunând că va afla acest lucru în 9 decembrie.

Fostul deputat, acuzat că ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autoritățile vrâncene să atribuie contracte de investiții unor societăți, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, potrivit deciziei din 29 noiembrie a Tribunalul București, prin care a fost admisă cererea în acest sens formulată de procurorii anticorupție. Decizia Tribunalului nu este definitivă.

Alin Trășculescu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influență, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceștia provin din trafic de influență. Ulterior, procurorii au extins cercetările în cazul lui Trășculescu și pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Propunerea de arestare preventivă a lui Alin Trășculescu a fost formulată după ce în 20 noiembrie acesta a demisionat din funcția de deputat.

În 13 noiembrie, DNA a solicitat Camerei Deputaților, prin Ministerul Justiției, să avizeze cererea de încuviințare a arestării preventive a deputatului Alin Trășculescu. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a avizat cererea anchetatorilor.

Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, Alin Silviu Trășculescu, în calitate de deputat și președinte al Organizației Județene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul (denunțător) Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, inițial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranșe – de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei și 200.000 de lei.

Ulterior, Trășculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranșe, de 50.000 de lei și, respectiv, 1.050.000 de lei.

„Pentru obținerea acestor foloase, Trășculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra reprezentanților autorităților locale din județul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiții din cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii și asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu atribuții de verificare, avizare și aprobare în derularea procedurii specifice aceluiași program, precum și asupra reprezentanților SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relație contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunțător Vintilescu Mircea Alexandru”, scriu anchetatorii în documentul citat.

De asemenea, în 6 noiembrie, Trășculescu l-ar fi determinat pe Calotă să falsifice un contract între SC Aquaform SRL și firma lui Calotă SC Maryna Exclusiv SRL, acesta fiind antedatat pentru a putea fi folosit în scopul efectuării plății și a justificării în evidențele contabile ale celor două societăți.

De asemenea, anchetatorii au mai stabilit că, în perioada august – noiembrie, Marian Valeriu Calotă, l-ar fi constrâns prin amenințare pe Vintilescu să dea sumele de bani cerute de Trășculescu în schimbul intervențiilor promise.

Potrivit anchetatorilor, Trășculescu și Calotă s-ar fi întâlnit în 10 noiembrie, în municipiul Focșani, cu Vintilescu pentru a primi suma de 50.000 de lei, prima tranșă din cei 1,1 milioane de lei ceruți.

Trășculescu i-ar fi spus lui Vintilescu să îi dea lui Calotă cei 50.000 de lei, care ulterior trebuiau să ajungă la deputatul PDL.

Calotă a fost prins în flagrant delict, în 10 noiembrie, în jurul orei 20.40, după ce a primit banii de la Vintilescu. După aproximativ 20 de minute, Trășculescu a fost oprit pe strada Independenței din Focșani, pentru percheziție corporală, fiind de asemenea percheziționat și autoturismul deputatului PDL.

Procurorii DNA susțin în referatul prin care cer arestarea lui Alin Trășculescu că deputatul i-a cerut denunțătorului său 200.000 de euro chiar în Parlament, într-o sală a grupului PDL.

De asemenea, Trășculescu îi spunea denunțătorului că bate la ușă campania electorală și că are nevoie de 200.000 de euro, percepția denunțătorului fiind aceea că această sumă reprezenta o plată pe care deputatul o cerea în schimbul traficării influenței sale.