Trei analize de extremă urgență de care Cioloș ar trebui să știe, înainte să le mai ceară o dată

Situația la nivel național este tragică, în condițiile în care nu mai puțin de 75% dintre români ar avea de suferit în cazul producerii unui cutremur major în țara noastră. Numai datele referitoare la București confirmă gravitatea situației. În Capitală, 183 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, în timp ce alte 173 sunt încadrate în aceeași clasă de risc, iar dintr-un total de 2.575 de clădiri expertizate, doar 145 au fost declarate sigure, în timp ce, din restul, doar 75 au fost consolidate. 

Un pericol și mai mare îl reprezintă situația din Centrul Vechi al Capitalei, unde majoritatea cluburilor și sălilor de spectacol care au intrat în vizorul autorităților competente după tragedia din Colectiv este într-o stare de degradare acută, care pune în pericol viața celor care le frecventează zi de zi. 

Iată principalele date pe care Dacian Cioloș ar trebui să le cunoască deja: 

ACTUALITATE Cu ce ingredient să înlocuiești maioneza clasică din salata de boeuf. Alternativă sănătoasă preparată în casă

14:24

VIDEO George Simion: „Guvernul a fost supus la PRESIUNI să anuleze rezultatele alegerilor pentru a se evita un acord de pace în Ucraina”

14:21

1. Lista clădirilor expertizate și încadrate ulterior în clase de risc seismic și categorii de urgență. 

Listele imobilelor expertizate tehnic din punctul de vedere al riscului seismic, actualizate la 29 august, din cele 2.575 de clădiri expertizate, doar 145 au fost găsite în stare bună și nu au fost încadrate în niciuna dintre clasele de risc seismic sau în categoriile de urgență și doar 75 au fost deja consolidate după ce în cazul lor au fost identificate probleme.

Potrivit listelor, situația clădirilor din capitală este următoarea:

Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public: 183
Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic: 173
Clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic: 318
Clădiri încadrate în clasa a III-a de risc seismic: 94
Clădiri încadrate în clasa a IV-a de risc seismic: 6
Clădiri încadrate în clase de risc, dar consolidate: 75
Clădiri încadrate în categorii de urgență: 1.581
Clădiri expertizate, dar neîncadrate în clase de risc seismic sau în categorii de urgență: 145

LISTELE ACTUALIZATE PRIVIND SITUAȚIA CLĂDIRILOR DIN CAPITALĂ POT FI CONSULTATE AICI

2. Centrul Vechi al Capitalei, un pericol public

După tragedia din clubul Colectiv, autoritățile au descoperit că mare parte din cluburile bucureștene, în special cele din Centrul Vechi, nu îndeplineau cerințele minime de siguranță pentru clienți. Potrivit celor de la ISU, în cluburile, discotecile, resturantele și sălile de cinematograf verificate, au fost găsite matetiale de lemn neignifugate, căi de evacuare îngustate cu material combustibile, uși de evacuare care se deschid în sens invers direcției spre exterior și nu au fost găsiți hidranți sau extinctoare.

Aceasta nu este, însă, singura problemă a cluburilor și resturantelor care funcționează în Centrul Vechi al Capitalei. Primăria Municipiului București a publicat pe 6 noiembrie 2015 o listă a clădirilor încadrate într-una dintre categoriile de risc seismic și, în această listă, se regăsesc mare parte din clădirile din Centrul Vechi în care funcționează cluburile frecventate în fiecare weekend de obișnuiții distracției. Aici se încadrează și o parte dintre cinematografele bucureștene, dar și două teatre. Majoritatea acestora este încadrată în clasa I de risc seismic. Aceasta înseamnă că respectivele clădiri prezintă risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur.

Klaus Iohannis a promulgat pe 17 noiembrie anul trecut o lege conform căreia toate aceste spații urmau să fie închise, fiind „spații publice cu altă destinație decât cea de locuință, respectiv „spațiile realizate în scopul desfãșurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”, după cum se arată în textul legii. 

Pe Lipscani funcționau, la vremea respectivă, 9 astfel de cluburi, același număr de localuri întâlnindu-se și pe strada Franceză. Pe strada Smârdan sunt 4 clădiri din categoria I de risc în cazul unui cutremur unde funcționează baruri sau cluburi. 3 localuri de pe Gabroveni fac parte din aceeași categorie. Cluburi periculoase se aflau și pe porțiunea din Centrul Vechi a Căii Victoriei și pe străzile Doamnei, Nicolae Tonitza, Covaci sau Șepcari. Dintre localurile cu probleme, cel puțin 6 sunt situate sau au spațiu de desfășurare a activității și la subsolul clădirii, unde riscul este și mai mare.

În cazul unui singur restaurant este specificat faptul că respectiva clădire se află în proces de consolidare și extindere.

Pe lângă cluburile încadrate în clasa I de risc seismic, existau 8 localuri care au fost distribuite într-una dintre categoriile de urgență: U1, U2 sau U3. Acestea au primit, conform reglementărilor în vigoare, o limită pentru începerea lucrărilor de consolidare, după cum urmează: U1 – 2 ani; U2 – 5 ani; U3 –10 ani.

În ceea ce privește cinematografele bucureștene, Scala, Patria, Studio și Cinema Pro funcționau în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, în timp ce Glendale Studio și Cinemateca Eforie se află în construcții care au primit încadrarea de urgență U2.

Teatrul Nottara, situat pe bulevardul Magheru era situat, de asemenea, într-o clădire cu bulină, în timp ce Teatrul Metropolis funcționează într-o clădire care a primit încadrare în clasa a III-a de risc.

Între timp, mare parte dintre aceste localuri și teatre au fost închise, multe dintre ele fiind deja redeschise.

Gândul a făcut o radiografie a situației din punct de vedere seismic a cluburilor și teatrelor bucureștene imediat după tragedia din Colectiv

3. IGSU recunoaște că nu dispune de utilajele necesare pentru intervenția promptă în caz de cutremur

În recentul proiect privind Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cifrele arată gravitatea situației care ar exista în România în cazul producerii unui seism major. 

75% dintre români ar fi afectați în cazul unui cutremur puternic, iar dotările autorităților pentru misiunile de căutare-salvare sunt puține sau inexistente. Realitatea sumbră este dezvăluită chiar de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care ar trebui să fie în linia întâi în cazul unui dezastru de acest fel. „Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare”, sunt vulnerabilitățile expuse în documentul citat. 

Deși IGSU dispune de un plan de intervenție bine pus la punct, se pare că lipsurile în ceea ce privește dotările necesare unei intervenții ca la carte împiedică salvarea vieților celor prinși sub dărâmături. 

Reporterii Gândul au discutat cu reprezentanții Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Iată care este drumul pe care ar trebui să îl parcurgă o operațiune de intervenție, de la alertarea cu privire la producerea seimului și până la acțiunile de scoatere a oamenilor de sub dărâmături. 

Reprezentanții IGSU recunosc că, din punct de vedere logistic, intervenția nu poate fi realizată conform planului, după cum au declarat în interviul acordat reporterilor Gândul.