Trei asociații condamnă raportul MCV: Conține neadevăruri flagrante care îi revoltă pe magistrați

„Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) denunță public neadevărurile flagrante din conținutul Raportului final și al Raportului tehnic al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), date publicitățîi în 22.10.2019, neadevăruri care nu pot decât să îi revolte pe magistrați, avocați, pe cetățeni și pe toți cei care cunosc realitățile din justiția din România”, se arată într-un comunicat comun transmis de cele trei asociații.

Comunicatul este semnat de judecătoarele Andreea Ciucă (de la AMR), Florica Roman (de la AJADO) și de procuroarea Elena Iordache (APR).

Potrivit acestora, rapoartele creează, contrar realității, impresia imparțialității surselor și informațiilor pe care se intemeiază. În raportul MCV se se arată că, „în afara de contactele oficiale cu autoritățile române, Comisia se întâlnește (…) cu asociații profesionale de judecători și procurori”, „diversitatea opiniilor exprimate de diferiți interlocutori români” constituind „un element important pentru o dezbatere deschisă și transparentă” (pag. 2).

„În realitate, Comisia și-a întemeiat considerentele și recomandările din cele două rapoarte doar pe opiniile unor asociațîi profesionale care îi validează tezele și prejudecățile fără rezerve, ignorând asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor care aduc critici clare și întemeiate cu privire la sistemul judiciar din România atunci când este cazul”, punctează magistrații.

Nici AMR, nici APR, nici UNJR nu au mai fost invitate la întâlnirile cu delegația Comisiei Europene după anul 2016.

Magistrații consideră că „este inadmisibil” ca, folosind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), Comisia Europeana să impună României revenirea la practicile abuzive ale „imixtiunii serviciilor secrete în actul de justiție”.

În raport nu au fost incluse eșecurile luptei anticorupție, colaborările „nelegale” între organele judiciare și serviciile secrete, încălcările drepturilor fundamentale ale cetățenilor români. Colaborarea dintre serviciile secrete și instituțiile din sistemul judiciar nu au fost condamnate de experții europeni în rapoartele MCV, atrag atenția semnatarii comunicatului.

„Comisia Europeană nu este îngrijorată de gravitatea încheierii și aplicării, în afara legii, a unor protocoale secrete între instituții de la vârful sistemului de justiție și serviciile secrete, nici de încălcarea gravă a drepturilor fundamentale pe care folosirea protocoalelor a generat-o, ci de faptul ca decizia Curții Constituționale prin care aceste protocoale au fost declarate nelegale va afecta lupta anticorupție. Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul și consecințele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției” (pag. 13). Cu alte cuvinte, prin raportare la faptul că aceasta este preocuparea principală cu privire la efectele protocoalelor, Comisia pare să accepte, în mod inadmisibil, abuzuri în numele luptei anticorupție”, atrag atenția magistrații.

Cele trei asociații comentează și referirile din raportul MCV privind Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și a presupuselor presiuni pe care înființarea acesteia le-ar putea exercita asupra magistraților.

La subsol se face trimitere la anchetarea de către SIIJ a fostului procuror-șef DNA, anchetă care, în opinia Comisiei, „pare să indice intenția de a împiedica această candidatură”.

„Într-o abordare obiectivă, cum s-ar fi cuvenit să putem citi într-un raport al Comisiei Europene, ar fi trebuit ca expresii de genul „pare să indice intenția” să fie însoțite de argumente punctuale robuste (ca să folosim un termen din raport), și nu de argumente speculative privind data la care a fost „deschis” dosarul penal sau de generalizări fără explicații. (…) În schimb, niciun raport MCV nu a consemnat faptul că, în anul 2016, DNA l-a inculpat pe fostul procuror general al României, anchetă ce i-a afectat grav cariera întrucât a determinat demisia din funcție, după care, în anul 2018, DNA a dispus clasarea dosarului, în final dovedindu-se ca faptele ce i-au fost imputate fostului procuror general nu au existat”, mai arată comunicatul asociațiilor.

Din anul 2014 s-au discutat și dezbătut public cazurile unor judecători și procurori care au fost anchetați de DNA pentru soluțiile pronunțate, fiind prezentate dovezi în acest sens, anchete prin intermediul cărora procurorii DNA analizau, cu încălcarea fățișă a independenței justiției, presupusa nelegalitate și netemeinicie a hotărârilor pronunțate de judecători sau a ordonanțelor/măsurilor dispuse de procurori. Aceste aspecte s-au regăsit în rapoartele MCV de după anul 2014, cu toate că au fost semnalate de judecători, procurori și asociații profesionale, în mod repetat și argumentat.

„Subliniem, în acest context, că SIIJ nu a trimis în judecată niciun judecător sau procuror pentru „infracțiuni” rezultând din soluțiile pronunțate în dosarele cu care au fost învestiți și nici pentru exprimarea publică, în mod critic, față de unele modificări aduse Legilor justiției. (…) Alegațiile din rapoarte, anterior redate, sunt dovezi ale lipsei obiectivitate și a dublei măsuri aplicate de Comisia Europeană”, punctează sursa citată.

„Or, afirmația că „asociațiile”, adică toate, fără nicio excepție, au solicitat desființarea SIIJ constituie un neadevăr izbitor”, adaugă asociațiile în comunicatul de presă comun.

Nici AMR, nici APR, nici UNJR, nici AJADO nu au cerut desființarea SIIJ.

În privința disensiunilor și a controverselor din CSM punctate de experții europeni, de fapt, chiar opiniile divergente confirmă mecanismele democrației, deoarece doar societățile totalitare au „poziții unitare”.

Asociațiile condamnă și paragrafele din raport potrivit cărora criticile publice la adresa DNA au continuat în 2019.

„Dacă s-ar fi documentat corespunzător, dacă ar fi solicitat și alte opinii decât cele în susținerea necondiționată a tezelor lor, raportorii ar fi aflat ca DNA a orchestrat abuzuri împotriva procurorilor si judecătorilor. (…) De asemenea, activității DNA i s-au alocat resurse materiale substanțiale, fără a exista până în prezent un raport independent și detaliat privind eficienta reală a acestei structuri de parchet, în afara bilanțurilor triumfaliste în care preocuparea preeminentă era criticarea hotărârilor definitive pronunțate de judecători – aspecte criticate de noi, în mod punctual și justificat, în anii anteriori.

Reiteram că nereflectarea situației reale a sistemului judiciar, determinată de o abordare trunchiată a problemelor, a fost cauzată de modul de lucru utilizat pe parcursul anilor de monitorizare, ținând de culegerea informațiilor, lipsită de transparența și a echilibrului necesare unui astfel de demers”, mai spune sursa citată.

„Argumentele pe care le-am enumerat în acest comunicat vorbesc de la sine despre lipsa de imparțialitate și obiectivitate a raportorilor”, încheie magistrații.

Într-un punct de vedere transmis separat, AJADO arătat, printre altele, că raportul MCV are, printre recomandările pentru autorități, transformarea României din „democrație” în „securocrație”, în care serviciile de informații ar trebui să supravegheze și mai robust cetățenii.

Comisia Europeană a publicat recent raportul MCV privind evoluția sistemului judiciar de la recomandările de anul trecut, iar documentul cuprinde o serie de critici care vizează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, legile justiției, modificarea codurilor penale, însă apreciază eforturile Ministerului Justiției.