Trei dintre cei mai cunoscuți deținuți din România, scriitori la revista Penitenciarului Rahova. Prejudiciatorul RAFO scrie analize economice, fostul lider CNSLR Frăția – poezii despre trădare
Trei dintre cei mai cunoscuți deținuți din România, omul de afaceri Corneliu Iacobov, fostul lider sindical Marius Petcu și fostul președinte al OADO, Florentin Scalețchi, publică analize economice și poezii în revista Secției a II-a a Penitenciarului Rahova, numită „Încercări”.
În caseta redacțională, în care se regăsesc exclusiv deținuți încarcerați la Secția a II-a – destinată infractorilor care nu au comis fapte cu violență -, apar zece nume, printre care și cele ale lui Iacobov, Petcu și Scalețchi.
În calitate de redactor la revista închisorii, Corneliu Iacobov, condamnat la șapte ani de închisoare pentru prejudicierea RAFO Onești, publică o analiză economică intitulată „Armaghedonul financiar și economic din Comunitatea Europeană”.
„Istoria ne arată că nerezolvarea crizelor politice prelungite având la bază crize economico-financiare duce inevitabil la conflagrații mondiale. Suntem astăzi într-o asemenea situație? Cu siguranță, nu”, scrie Iacobov.
Omul de afaceri mai arată, în finalul articolului, că „românii trebuie să înțeleagă că lumea în care trăim astăzi este o lume a învingătorilor și nu o lume a învinșilor, să înțeleagă că nimeni nu ne va oferi nimic gratis și că supraviețuirea noastră în Comunitatea Europeană depinde numai de noi”.
Alături de Iacobov, în paginile revistei apare Marius Petcu, fostul lider al CNSLR Frăția, care semnează două poezii în „Încercări”.
În manifestările sale lirice, Petcu scrie, printre altele, despre captivitate și trădarea apropiaților.
„Și-acum își văd de viața lor în continuare, /Au și uitat de răul ce-au făcut/ Și că pe cel de l-au făcut pierdut / Îl doare nedreptatea, cât îl doare! / Cu gândul ăsta clipele trec greu, / Cum de-au lăsat principii și onoare,/ În ce să cred eu azi și mâine oare / Cum să privesc oglinda și să fiu tot eu?”, se întreabă Petcu, în poezia „Gânduri libere…”.
Fostul lider sindical Marius Petcu a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare pentru corupție, fiind acuzat că a primit aproape 1,4 milioane de lei de la administratorul unei firme, în schimbul atribuirii unui contract pentru lucrări la un centru din Snagov.
Mult mai productiv din punct de vedere artistic s-a dovedit Florentin Scalețchi, fostul președinte al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO). Sub titlul „Poezia unui condamnat la moarte”, acesta semnează opt poezii scurte – „Întâlnire cu moartea”, „Eșec”, „Împreună”, „Popicărie”, „Definiția fericirii”, „Nimic despre dragoste”, „Moartea are câteodată sentimente” și „Venirea primăverii” – în care vorbește despre tragedia interioară pe care i-o provoacă viața în detenție.
„Singur în celulă, cu viața mea în care / Înmuguresc / Lacrimile primăverii, / Visele îmi sunt libere, / Gândurile la fel. / Dar ele nu pot umbla / Fără mine prin lume”, scrie Scalețchi, în poezia „Împreună”.
Alte versuri ale deținutului vorbesc despre moarte: „Eu am privit moartea / În ochi. / M-am conversat cu ea / Despre vrute și nevrute”.
În realitate, Scalețchi chiar a fost la un pas de moarte, înainte de 1989, cand a fost condamnat la pedeapsa capitală pe motiv că, din postura de căpitan de vas, a decis să fugă din țară cu tot cu vapor. El nu a mai fost însă executat și, după Revoluție, a înființat OADO. Ulterior, ca reprezentant al societății civile, Scalețchi a participat, în repetate rânduri, la bilanțurile de sfârșit de an ale Poliției și Jandarmeriei.
În prezent, Florentin Scalețchi are de executat șase ani de închisoare pentru corupție. Potrivit procurorilor DNA, în 2005, în calitate de președinte al OADO și pretinzând că are influență asupra magistraților de la instanța supremă, Florentin Scalețchi a cerut 20.000 de euro unei persoane, care ulterior l-a denunțat, pentru o soluție favorabilă.
Reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au precizat, pentru MEDIAFAX, că deținuții care formează colectivul redacțional al revistei „Încercări” au „fost înscriși” pe baza unei solicitări care a fost ulterior aprobată de conducerea Penitenciarului Rahova, iar aceștia, în schimbul materialelor publicate, primesc recompense.
„Materialele cuprinse au fost realizate exclusiv de către persoanele private de libertate, fiind incluși toți cei cu minime abilități în domeniu care au dorit să se implice în acest gen de activitate coordonată de Serviciul Educație. După participarea la activitățile de educație persoanele private de libertate pot fi recompensate cu un număr de credite (conform unui sistem specific aplicat la nivel național) ce pot fi transformate ulterior în primirea unei vizite, pachet etc.”, se arată într-un răspuns ANP formulat la solicitarea MEDIAFAX.