TREI VARIANTE în care dosarul „Kovesi-plagiat” poate fi redeschis. Ce spun cei care au votat „NEPLAGIAT” în 2012

După ce verdictul de „neplagiat” dat în 2012 de Consiliul Național de Etică pe lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi a fost pus la îndoială de „autodenunțul” depus marți de deputatul Sebastian Ghiță, care a susținut că acest verdict „a fost măsluit” cu ajutorul său și al altor membri ai Guvernului Ponta, fără a explica cum și în ce calitate a ajuns să facă asta, teza de doctorat a șefei DNA poate fi reanalizată pe două căi legale, pentru a se stabili dacă este vorba sau nu de un plagiat, dat fiind că structura și atribuțiile acestui Consiliu au fost modificate în 2015 și că același consiliu a dat un verdict de neplagiat și în cazul lui Victor Ponta, care s-a dovedit ulterior a fi neconform cu realitatea.

În cadrul CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare), Comisia de Științe Juridice este cea care ar trebui să analizeze lucrarea de doctorat a șefei DNA, fiind o teză în domeniul dreptului. Președintele acestei Comisii, profesorul doctor Mircea Dan Bob, de la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj, a explicat pentru gândul că CNATDCU se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană cu privire la un presupus plagiat.

„Legal, CNATDCU se poate autosesiza. Mâine avem Consiliu General, dar nu știu nimic despre această chestiune”, a declarat pentru gândul profesorul Bob.

ACTUALITATE Sute de TURIȘTI au luat cu asalt pârtiile de schi de la Sinaia. Parcările s-au umplut încă de la orele dimineții

15:32

EXTERNE Vladimir Putin, MESAJUL care pune pe jar o lume întreagă. Președintele rus amenință cu mai multe „distrugeri” în Ucraina: „Va regreta”

15:20

El a explicat că „orice persoană dorește” poate depune o sesizare cu privire la un plagiat la UEFISCDI (Unitatea Executivă Pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării), din subordinea Ministerului Educației. Cererea va ajunge la CNATDCU, pentru ca lucrarea să fie analizată.

„Aici președintele comisiei de specialitate consultă pe toți membrii comisiei, pentru a face propuneri pentru o comisie care poate fi formată din experți. Ei pot fi din interiorul CNATDCU sau exteriori, nu contează, trebuie evident doar să aibă titlul de doctor în drept. Această comisie are un termen legal în care trebuie să redacteze un raport, care este aprobat sau infirmat de comisia de specialitate care a numit-o. Apoi, președintele comisiei de specialitate comunică avizarea sau neavizarea raportului către președintele Consiliului General al CNATDCU și este pus raportul sub avizare în Consiliul General. Acesta face o propunere de retragere a titlului de doctorat sau de menținere a titlului, care este înaintată după vot ministrului Educației, care ia o decizie după cum consideră, pentru că decizia CNATDCU este consultativă pentru ministru”, a explicat pentru gândul președintele Comisiei de Științe Juridice din CNATDCU.

A doua cale instituțională pentru lămurirea acuzațiilor de plagiat este prin Comisia de Etică a Universității de Vest din Timișoara, unde Kovesi și-a susținut doctoratul în 2011. Această Comisie de asemenea se poate autosesiza sau poate fi sesizată de oricine. Până la publicarea acestui articol, președintele Comisiei de Etică de la UVT, conferențiar doctor în psihologie Corina Ilin, nu a putut fi contactată.

„Sigur că la nivelul Universității, Comisia de Etică are posibilitatea să se autosesizeze. CNATDCU are posibilitatea și să ceară părerea Universității. Decizia Comisiei de Etică este atacabilă la Consiliul Național de Etică, nu la noi. Dacă ei ajung la un verdict de plagiat, cererea de retragere a titlului de doctor merge tot la ministrul Educației, numai el poate lua această decizie”, a explicat pentru gândul profesorul Bob, de la CNATDCU.

Surse din mediul academic au explicat pentru gândul că și dacă analiza este făcută de Comisia de Etică de la UVT, care constată sau nu un plagiat, raportul vine spre avizare tot la CNATDCU, care mai departe îl trimite la ministrul Educației, cu propunerea de retragere a titlului de doctor sau de menținere a acestuia.

De asemenea, sursele gândul mai susțin că procurorii Parchetului General, care au fost sesizați de Sebastian Ghiță, au posibilitatea să ceară Comisiei de Etică a UVT să facă o analiză a tezei de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, iar dacă experții numiți de această Comisie ajung la concluzia că este vorba despre un plagiat, procurorii o pot acuza pe Kovesi că nu a respectat declarația de originalitate semnată înainte de a-și susține doctoratul.

Kovesi: Procurorii au obligația să clarifice lucrurile. Lucrarea îmi aparține în totalite

După ce Sebastian Ghiță, urmărit penal de DNA în mai multe dosare, a susținut într-o sesizare depusă la Parchetul General, fără să explice cum și în ce calitate, că a contribuit la „măsluirea” raportului de neplagiat dat de Consiliul Național de Etică în 2012 pe lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, șefa DNA a declarat că „este obligația procurorilor să verifice și să clarifice, în raport cu prevederile legii, toate aspectele sesizate și să dispună măsurile legale”

„Cu referire la teza de doctorat „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal”, țin să precizez că aceasta este o lucrare care îmi aparține în totalitate și că nu am plagiat”, a mai spus șefa DNA.

În 2012, când Grupul de Investigații Politice al lui Mugur Ciuvică a publicat prima oară acuzațiile de plagiat la adresa lui Kovesi, pe atunci Procuror General al României, șefa DNA susținea că „lucrarea conține stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării științifice propriu-zise și pe tot timpul cercetării științifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menționează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definițiilor ce aparțin în exclusivitate unui anumit autor”.

„Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalității organizate la care am fost autor sau coautor și care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul publicat de 6 ani pe site-ul MP. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul”, mai scria Kovesi, făcând referință la articole publicate sub numele de fată Laura Codruța Lascu.

Membrii Consiliului Național de Etică dau vina pe experți. Ministerul Educației îi caută

Membrii Consiliului Național de Etică, for care a stabilit că procurorul șef al DNA nu a plagiat în teza de doctorat, spun că au votat în baza raportului întocmit de specialiștii din comisia tehnică, experți despre care Sebastian Ghiță spune că nu s-au întâlnit niciodată, actul fiind un fals.

Cei care făceau parte din Consiliul de Etică ce a analizat lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi sunt Teodor Petrescu (Universitatea Politehnică din București), Romiță Iucu (Universitatea Politehnică din București), Doru Vladimir Pușcașu (SC CEPROCIM SA), Nicolae Burnete (Universitatea Tehnică Cluj), Mihai Vladimirescu (Universitatea din Craiova), Petru Andea (Universitatea Politehnică din Timișoara), Victor Stoica (Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București) , Horia Iovu (Universitatea Politehnică București), Florin Ionescu (Steinbeis University Berlin), Paul Dobrescu (Școala Națională de Studii Politice și Administrative), Virgil Muraru (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare).

Membrii consiliului nu puteau fi înlocuiți însă pentru a avea cvorum în luarea unor decizii era necesară prezența a opt dintre aceștia. Așa că nu toți cei care făceau parte din consiliu au participat la sedința în cadrul căreia s-a stabilit că actualul procuror șef al DNA nu a plagiat în teza de doctorat.

„Nu, nu am făcut parte. Nu am participat la nicio ședință. Eu nu puteam să fac parte pentru că dețineam și o funcție oficială. Mi-am dat demisia după aceea numire. Lista a fost anunțată atunci, dar am adus la cunoștință că nu pot să fac parte. Nu am de unde să știu pentru că nu am fost niciodată invitat”, a declarat pentru MEDIAFAX Romiță Iucu (Universitatea Politehnică din București).

„Eu am fost numit, dar nu am putut să particip la această chestiune din motive persoanale. Mi-am dat demisia. Eram într-o perioadă proastă din punct de vedere al sănătății. De când am fost numit nu m-am prezentat în aceea comisie. Nu știu, nu mă întrebați. Bănuiesc că s-a întrunit, era o comisie numită de ministru”, a precizat pentru MEDIAFAX Teodor Petrescu (Universitatea Politehnică din București).

Alții, care și-au pus semnătura pe decizie, susțin că, nefiind specialiști în drept, s-au bazat pe raportul comisiei tehnice, adică al specialiștilor în drept.

„Am făcut parte din Consiliul Național de Etică. Conform procedurilor, Consiliul Național de Etică, pentru anumite cazuri, solicită comisiei de experți. În cazul acesta, ministerul a desemnat o comisie de experți care a prezentat un raport. Eu, ca profesor de electrotehnică, nu pot să judec pe fond un raport al unei comisii de experți, toți experți în Drept, dar raportul a servit drept bază pentru decizia Consiliului Național de Etică, decizie care, de asemenea, a fost trimisă la minister întrucât noi, neavând personalitate juridică, și, conform legii, răspunderea juridică revine ministerului și ministerul a luat decizia pe care a considerat-o legală, în baza raportului nostru. Deci, noi în baza raportului experților, am întocmit un raport al Consiliului Național de Etică pe care l-am înaintat ministerului și ministerul a decis. Experții nu făceau parte din Consiliul Național de Etică, erau din afară. (…) Eu sigur nu am vorbit cu domnul Sebastian Ghiță, nu știu dacă restul au vorbit. La vremea aia, nu părea asta o problemă. Eu l-am cunoscut pe domnul Ghiță mult mai târziu, după vreo doi ani l-am cunoscut”, a declarat pentru MEDIAFAX Petru Andea, profesor la Universitatea Politehnică din Timișoara.

„Sigur, Comisia s-a întrunit. S-a analizat lucrarea, documentele elaborate atunci sunt publice. S-a analizat în Consiliu”, a declarat Victor Stoica Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București , nedorind să facă și alte precizări.

Jurnaliștii MEDIAFAX au încercat să ia legătura și cu alți membri ai Consiliului de Etică însă aceștia nu au putut fi contactați.

În anul 2012, când comisia tehnică, formată din specialiști în drept, a emis raportul care atesta că Laura Codruța Kovesi nu a plagiat în lucrarea de doctorat, avocatul Gheorghiță Mateuț declara pentru gândul.info : „Constatarea noastră este că nu a plagiat. Noi însă am exprimat doar o opinie în final Consiliul Național de Etică al Ministerului Educației vor decide. Lucrările acuzate de plagiat sunt de fapt lucrări publicate anterior de către procurorul general”, precizarea fiind făcută în calitate de membru al comisiei respective.

Contactat de MEDIAFAX după autodenunțul lui Sebastian Ghiță, potrivit căruia el și mai alți demnitari ai statului au participat la măsluirea raportulului tehnic de expertiză a lucrării de doctorat, avocatul Gheorghiță Mateuț susține că nu își amintește să fi făcut parte din comisie.

„Părerea mea este că lucrările de drept nu pot fi originale sută la sută. Important este să se facă trimitere. Dacă sunt opinii, ele trebuie să fie argumentate. Nu am de unde să știu, nu mai știu. Eu nu am făcut parte din comisie. Nu îmi amintesc, nu știu despre ce este vorba, dacă era, îmi aminteam”, a declarat Gheorghiță Mateuț pentru MEDIAFAX.

Ministerul Educației a anunțat că așteaptă informații de la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare privind componența comisiei tehnice. Aceleași date le vor solicita și procurorii de la Parchetul General care au deschis un dosar în urma sesizării lui Sebastian Ghiță, plângerea fiind deja repartizată unui procuror care în perioada următoare va face audieri.

Precizările membrilor comisiei sunt necesare în contextul în care deputatul Sebastian Ghiță a făcut marți un autodenunț la Parchetul General în care susținea că el, alături de alți demnitari, au participat la măsluirea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a Laurei Codruța Kovesi.

„Pentru a o proteja la acel moment, pentru că toți credeam că face un bine în România, am luat decizia ca acel raport, în baza căruia consiliul din minister a decis că teza nu este plagiată, am luat decizia să îl schimbăm, să îl falsificăm. Mai mulți demnitari ai statului român împreună cu mine. Dânsa (Laura Codruța Kovesi – n.r.) avea cunoștință de ceea ce făceam noi. (…) Acea comisie nu a făcut nimic și acel raport vine și spune că teza Laurei Codruța Kovesi nu este un plagiat și eu pot să spun că acea comisie nu s-a întrunit niciodată, iar raportul a fost scris în Guvernul României”, a declarat, marți, Sebastian Ghiță.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a confirmat spusele lui Sebastian Ghiță, precizând că avea informații din anul 2014.

„În 2016, doamna Kovesi și-a permis să ridice telefonul de convorbiri operative și să sune la un demnitar român și să-l amenințe că dacă se reia cercetarea pe teza ei de doctorat vor fi arestări. Sunt constrâns de riscul ca respectivul demnitar să spună nu, eu doar semnalez gestul, nu dau nume. Poate fi ministru al Educației, poate fi un om cu o altă funcție înaltă… Telefoanele operative nu se înregistrează. Acolo se discută și secrete de stat, nu numai interesele doamnei Kovesi (…) Am avut informații, dar nu probe, din 2014. Astăzi vă confirm că știam că Mihnea Costoiu a scris raportul de neplagiat și că s-a alergat prin țară după niște semnături”, a declarat Traian Băsescu la România TV.
Traian Basescu a declarat ca printre cei implicati in falsificarea respectivului raport se afla Sebastian Ghita, Mihnea Costoiu, „cu stiinta dlui prim ministru de la acea vreme, Victor Ponta”.

”Dacă mă cheamă în cadrul unei anchete penale la Parchet voi spune absolut tot ce știu”, a fost singurul comentariu a lui Ponta, la solicitarea MEDIAFAX.

Mihnea Costoiu nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului.

Îndrumătorul lucrării de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, prof. dr. Viorel Pașca, este de părere că prin acest scandal se urmărește demiterea ei din funcția de procuror șef al DNA.

„Nu vedeți ce scandal politic e? E o mânăreală politică. Domnul Dottore dacă știa că s-a albit dosarul ei în 2013 de ce a mai propus-o să fie procuror general? El nu avea surse? Nu putea să întrebe la minister? Nu știu ce comisie a fost. Habar nu am. Raportul comisiei de etică e pe Internet. A fost comisia și a fost desființată. (…) Probabil că se urmărește demiterea ei, ăsta e scopul final. Nu dau pronosticuri, dar mai e o chestie care o uită – titlul este un act administrativ intrat în circuitul civil nu mai poate fi desființat decât de instanță. (…) La vremea respectivă nu existau programe antiplagiat cum există acum, dar sigur am verificat lucrarea cu referire, mai ales acolo unde se făceau referiri la surse. Sigur că are trimiteri la surse, acolo are mai multe trimiteri la multe articole publicate sub numele de Lascu Codruța și au zis că nu sunt ale ei, dar între timp și-a schimbat numele și a devenit Kovesi. Astea ar fi unele. Astăzi am văzut pe Internet niște pasaje, chipurile, care ar fi preluate dintr-o lucrare a unuia Dragoman de la Colegiul Național de Apărare, numai că pasajul respectiv nu e unul semnificativ care intră sub protecția dreptului de autor, pentru că ar trebui să vă uitați în lege să vedeți ce intră sub protecția legii dreptului de autor. Pasajul respectiv îl găsiți în orice expunere de motive a unei legi sau declarații internaționale privitoare la criminalitatea organizată care spunea cam așa . Un lucru banal pe care nu l-a descoperit Dragoman și sunt convins că l-a preluat și el dintr-un document internațional și care nu intră sub incidența protecției dreptului de autor”, a declarat Viorel Pașca pentru MEDIAFAX.

În replică la afirmațiile lui Sebastian Ghiță, Laura Codruța Kovesi a transmis că nu a plagiat și că declarațiile deputatului au făcut în trecut obiectul unor verificări ale CSM, privind afectarea independenței justiției.

„Cu referire la teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal», țin să precizez că aceasta este o lucrare care îmi aparține în totalitate și că nu am plagiat. De altfel, acest lucru l-am susținut de la prima apariție, încă din anul 2012, în spațiul public al afirmațiilor denigratoare de acest tip. Afirmațiile defăimătoare ale persoanelor cercetate de DNA, de o vehemență fără precedent în acest an, au făcut obiectul sesizărilor înaintate Consiliului Superior al Magistraturii care a constatat că acestea aduc atingere prestigiului și credibilității magistraților”, a precizat procurorul-șef DNA, potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul instituției.

Scandalul a fost comentat și de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a spus că autodenunțul lui Sebastian Ghiță este ciudat și că deocamdată i se pare doar un scandal media. Întrebat de ce a crede că a fost făcut acum acest autodenunț, Iohannis a afirmat: „Asta pot să vă răspund, așa, direct. Din cauza campaniei electorale. (…) Sunt alții plătiți de statul român să verifice aceste lucruri. Atunci când vom avea o concluzie atunci putem să o comentăm. Înainte sunt doar discuții.”

Direcția Juridică din Ministerul Educației a avizat, în octombrie 2012, hotărârea Consiliului Național de Etică potrivit căreia Laura Codruța Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat. Membrii Consiliului Național de Etică au analizat sesizarea formulată în 25 mai 2012 de către Grupul de Investigații Politice, precum și informațiile, datele, documentele și probele materiale, constatând că au fost respectate toate normelor de bună conduită în cercetarea științifică făcută de Laura Codruța Kovesi. Experții tehnici ai CNE au stabilit, în 27 iulie 2012, că procurorul general Codruța Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat.

În 18 mai 2012, Grupul de Investigații Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susținut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruța Kovesi este un plagiat. Kovesi și-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârșitul lunii septembrie 2006.

GIP afirma că prima frază din teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi reproduce „cuvânt cu cuvânt, fără să citeze”, prima frază din studiul „Lupta societății organizate împotriva criminalității organizate” publicat de col. (r) prof. dr. Ion Dragoman și drd. procuror Aurel Mihai Ciorobea în Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” în nr. 2 din 2007, cu patru ani înainte ca Laura Codruța Kovesi să-și susțină teza de doctorat. De asemenea, GIP arata că Laura Codruța Kovesi a copiat fără să folosească ghilimelele sau să indice sursele lucrări cunoscute în domeniu, studii din reviste de specialitate, strategii guvernamentale, dar și referate disponibile pe internet, pe site-uri specializate, precum: http://www.referate-scolare.ro/, http://www.referat.ro/, http://6profu.ro,http://facultate.regielive.ro/ .