Trenurile de mare viteză și promisiunile politicienilor. Ce rute au anunțat guvernații

Primele discuții pe tema unui TGV românesc au apărut în toamna anului 2007, când Guvernul României și cel al Ungariei au convenit, în ședința comună din luna noiembrie a acelui an, să construiască în comun o linie feroviară de mare viteză de tip TGV pe ruta Budapesta-București-Constanța, în continuarea traseului Paris-Strasburg-Stuttgart-Viena-Bratislava-Budapesta. Oficialii Executivului român afirmau, atunci, că lucrările au ca termen de finalizare „anul 2015″ și că problema principală este finanțarea lucrării, ale cărei costuri sunt estimate la câteva miliarde de euro.

Ulterior, președintele Agenției de Finanțare a Proiectelor de Infrastructură din Franța, Gerard Longuet, afirma – în ianuarie 2009 – că Uniunea Europeană are în vedere realizarea unei linii feroviare de mare viteză până la Viena și că România poate fi inclusă în acest proiect.

Emil Boc a fost primul politician care s-a remarcat prin promisiuni mai detaliate privind trenurile de mare viteză, lansând – în luna februarie a anului 2010 – „proiectul” căii ferate rapide Paris-Strasbourg-Bratislava-Budapesta-București-Constanța. Investiția respectivă, spunea Emil Boc, trebuie să constituie unul dintre proiectele majore ale Strategiei Dunării. „Mă refer la calea ferată Paris-Strasbourg-Bratislava, care trebuie extinsă către Budapesta-București-Constanța, ca o componentă a programului privind rețeaua europenă de transport”, a afirmat, în 2010, Emil Boc.

În anii următori, liniile ferate ultrarapide au rămas într-o oarecare uitare, până când – în primele luni ale anului 2014 – realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză pe Coridorul IV Pan-european Arad – Timișoara – Caransebeș – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat – București a fost trecută pe lista priorităților din programul de guvernare al PSD, Cabinetul „Ponta 3″. De asemenea, o altă investiție în domeniul feroviar prevăzută în acel program prevedea reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV de Transport Pan-european Brașov-Simeria și reabilitarea, pe același coridor, a liniei Frontieră-Curtici-Simeria.

În toamna aceluiași an 2014, aflat într-o vizită oficială la Bejing, premierul Victor Ponta a declarat că România ia în calcul introducerea unei căi ferate de mare viteză pe ruta București-Iași, după ce Comisia Europeană a cerut țării noastre să renunțe la proiectul similar anunțat pentru ruta București-Constanța.

Au mai trecut, apoi, alți câțiva ani în care nu s-a mai vorbit oficial despre asemenea proiecte, dar în vara lui 2017 premierul Mihai Tudose i-a surprins pe toți cu un anunț ambițios. Tudose a vorbit, în luna iulie 2017, cu ambasadorul Chinei în România, despre o rețea regională de trenuri pe pernă magnetică. „Premierul Mihai Tudose a analizat, cu ambasadorul R.P. Chineze în România, Xu Feihong, perspectivele de dezvoltare a cooperării bilaterale în plan economic, un proiect evocat de oficialul român vizând construcția unei rețele regionale de trenuri pe pernă magnetică”, potrivit unui comunit remis de Guvern. Premierul Mihai Tudose a mai menționat, potrivit sursei citate, proiecte de infrastructură de interes regional cum ar fi construcția unei autostrăzi București-Sofia, dar și „construcția unei rețele de transport feroviar de mare viteză, pe pernă magnetică, dezvoltată în comun de România, Bulgaria, Serbia și, eventual, Grecia, după modelul celor deja funcționale în China. Acestea sunt proiecte care pot beneficia de finanțări europene și care pot fi dezvoltate în regim de parteneriat-public privat, pentru care România poate beneficia de expertiza marilor companii de construcții chineze”, se mai arăta în comunicatul citat.

Tot în vara anului trecut, prim-ministrul Mihai Tudose a discutat și cu omologul său bulgar, Boiko Borisov, despre cooperarea între cele două țări în privința infrastructurii și turismului, dar și în alte domenii care pot fi finanțate din fonduri europene. „Premierul român a propus conectarea capitalelor București-Sofia-Atena printr-o linie feroviară rapidă de persoane, proiect la care vor lucra miniștrii Transporturilor din cele trei țări, și s-a agreat accelerarea proiectelor celor două poduri peste Dunăre, între Turnu Măgurele – Nicopole și Călărași – Silistra”, se arăta într-un comunicat oficial din luna iulie 2017.

Anul 2018 a debutat în forță din punctul de vedere al proiectelor feroviare de mare viteză. În februarie, Guvernul Ungariei a anunțat aprobarea unei finanțări în valoare de un miliard de forinți (3,2 milioane de euro) pentru studiul de fezabilitate al proiectului feroviar de mare viteză Budapesta – Cluj-Napoca, menționând că nu are nicio obiecție față de planul României de a extinde calea ferată respectivă până la București.

În fine, la începutul lunii martie 2018, ministrul român al Transporturilor, Lucian Șova, anunța că a participat, la Budapesta, la un summit ministerial privind transporturile, în cadrul căruia a discutat cu ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, și despre posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta-București. Oficialul ungar a anunțat, la rândul său, întrevederea avută cu ministrul român, dar a menționat în schimb că în cadrul discuțiilor a fost abordat proiectul privind linia ferată de mare viteză Budapesta-Cluj-Napoca, pentru care Guvernul ungar a și alocat 3,2 milioane de euro în pregătirea studiului de fezabilitate. „Ministrul Transporturilor din România, Lucian Șova, a purtat astăzi, 6 martie 2018, în contextul Summitului ministerial privind transporturile, de la Budapesta, discuții cu Peter Szijjarto, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior din Ungaria pe teme de interes bilateral din domeniul transporturilor rutiere și infrastructurii de transport. De asemenea, la întâlnire au fost abordate și subiecte din domeniul feroviar, precum posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta-București”, se precizează într-un comunicat difuzat, în aceeași zi, de Ministerul Transporturilor.

Un tren este considerat „de mare viteză” dacă depășește media orară de 250 km/h, iar la nivel mondial ultimele recorduri se apropie de 600 km/h. În România, din cauza infrastructurii, viteza medie a trenurilor este de 45 km/h, recordul național de 160 km/h fiind atins doar pe ruta București-Constanța.