Prima pagină » Știri » Tribunalul București :Directorii RADET au creat percepție negativă asupra modului de derulare a afacerilor în România

Tribunalul București :Directorii RADET au creat percepție negativă asupra modului de derulare a afacerilor în România

Tribunalul București :Directorii RADET au creat percepție negativă asupra modului de derulare a afacerilor în România
Directorii de la RADET Ion Voicu, Dan Mavrodin și Ovidiu Gărduș, arestați pentru fapte de corupție, au creat "percepție negativă asupra modului lipsit de onestitate în care se derulează afacerile" în România, conform motivării deciziei Tribunalului București.

Directorii de la RADET Ion Voicu, Dan Mavrodin și Ovidiu Gărduș, arestați pentru fapte de corupție, au creat „percepție negativă asupra modului lipsit de onestitate în care se derulează afacerile” în România, conform motivării deciziei Tribunalului București.

„Componenta de exemplaritate a măsurii preventive se impune și raportat la percepția partenerilor de afaceri implicați în aceste activități reținându-se că cei doi denunțători sunt reprezentanții a două societăți comerciale multinaționale (Danemarca, respectiv Germania), iar prin atitudinea inculpaților s-a creat o percepție negativă asupra modului lipsit de onestitate în care se derulează afacerile în spațiu românesc datorită unor funcționari care nu respectă valorile sociale ocrotite de lege”, arată judecătorul Tribunalului București în motivarea încheierii prin care a dispus arestarea preventivă a directorilor de la RADET, Ion Voicu, Dan Mavrodin și Ovidiu Gărduș.

Magistratul menționează în documentul citat că lăsarea în libertate a celor trei directori de la RADET prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

„Se constată că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire, fiind infracțiuni de corupție la nivelul unei regii autonome importante pentru comunitatea în care s-au desfășurat aceste acte, reținute în sarcina unor persoane cu funcții de conducere și rol hotărâtor în gestionarea resurselor financiare ale acestei regii (cu atât mai mult cu cât apărarea susține că societatea era falimentară și trebuiau inculpații să gestioneze cu maximă prudență și abilitate fondurile însă, în opinia judecătorului, în interesul regiei și nu în interes personal)”, se arată în motivarea Tribunalului București.

De asemenea, în documentul citat instanța precizează că, deși nu s-au formulat acuzații și pentru alte fapte, există la dosar denunțuri ale altor persoane, care reclamă fapte similare și care pot crea judecătorului posibilitatea ca activitatea inculpaților să fi fost una mult mai vastă, în curs de instrumentare.

„Desigur, la prima vedere, ar exista tentația să statuăm asupra inexistenței unui risc al derulării procedurilor judiciare date fiind circumstanțele personale ale inculpaților. Pe de altă parte însă funcția de exemplaritate trebuie să fie prezentă în raport de orice persoană, indiferent de condiția socială și profesională și, mai mult, în cazul unor infracțiuni de corupție într-o societate în care acestea cunosc în ultima perioadă o amploare remarcabilă, aceasta trebuie să fie prezentă cu atât mai mult și față de persoane care prin funcțiile pe care le exercită trebuie să reprezinte un exemplu pentru membrii unităților în cadrul cărora lucrează și pentru comunitate în ansamblul ei”, se arată în motivare.

Magistratul a mai menționat că la luarea măsurii arestării preventive a avut în vedere gravitatea deosebit de ridicată a faptelor de care sunt acuzați inculpații, urmările produse și întinderea acestora.

„Nu în ultimă instanță acest pericol concret pentru ordinea publică trebuie raportat și la modul concret în care faptele se derulau, existând suspiciunea că inculpații primeau aceste sume de bani pentru a face plăți preferențiale unor parteneri, manipulând practic fondurile pe care le administrau în scopul satisfacerii intereselor personale, în condițiile în care regia autonomă avea înregistrate datorii foarte mari către mai mulți furnizori”, a mai men’ionat judecătorul în motivare.

Directorul general al RADET București, Ion Voicu, directorul economic Dan Mavrodin și directorul de exploatare și mentenanță Ovidiu Gărduș, acuzați că ar fi cerut mită de la două societăți comerciale, au fost arestați preventiv, pe 26 iunie, printr-o decizie a Tribunalului Capitalei.

Ion Voicu, director general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București, este acuzat de luare de mită, în formă continuată (trei acte materiale), iar Dan Mavrodin, director economic al aceleiași regii, de luare de mită și complicitate la luare de mită, ambele în formă continuată (câte trei acte materiale), s-a precizat într-un comunicat de marți al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

În același dosar a fost reținut Daniel Gărduș, director de exploatare și mentenanță al RADET București, acuzat tot de luare de mită, în formă continuată (trei acte materiale), potrivit sursei citate.

Anchetatorii susțin că în februarie 2013, Ion Voicu și Dan Mavrodin, în calitate de directori ai RADET București, au pretins, „cu titlu de mită, de la reprezentantul unei societăți comerciale, suma de 600.000 lei (reprezentând 10% din suma pe care RADET București o datora societății respective în baza unui contract), pentru a începe efectuarea plăților aferente materialelor livrate”.

Procurorii DNA mai arată că, ulterior, procentul cerut a fost micșorat la 4%, stabilindu-se ca tranșele de bani să le fie achitate directorilor, de regulă, după efectuarea plăților. „În baza acestei înțelegeri, în perioada 13 februarie – 21 martie 2013, cei doi directori au primit, în trei tranșe, suma totală de 148.800 lei. Banii i-au fost remiși lui Mavrodin Dan, o parte din aceste sume fiindu-i date apoi lui Voicu Ion”, a mai arătat DNA.

Potrivit anchetatorilor, la 25 februarie 2013, Gărduș a primit de la reprezentantul aceleiași firme 5.000 lei, „ca urmare a unei pretinderi anterioare, în scopul de a nu exercita unele atribuții de serviciu ce ar fi avut consecințe negative asupra derulării contractelor încheiate de RADET București cu respectiva societate”.

La 22 ianuarie 2013, Gărduș a primit încă 50.000 lei, prin intermediul aceleiași persoane, „de la reprezentantul altei societăți comerciale care avea contracte cu RADET București, după ce, anterior condiționase continuarea implementării contractelor de primirea acelei sume de bani”.

„În același scop, al derulării în bune condiții a contractului, învinuitul Gărduș Ovidiu i-a pretins reprezentantului acestei ultime societăți comerciale să efectueze plata cazării în cuantum de circa 1.000 euro, pentru două camere duble la un hotel din Paris, cu ocazia unei excursii pe care învinuitul împreună cu alte persoane intenționau să o facă în luna aprilie 2013. Deși cererea fusese acceptată, excursia nu a mai avut loc din cauza inițierii prezentei anchete penale”, a mai afirmat DNA.

La 22 martie, anchetatorii au făcut percheziții la RADET și la sediile unor firme, printre care și societatea de construcții Erbașu, precum și la locuințele unor persoane din București, Ilfov și Giurgiu. Atunci au fost ridicate contracte, documente de plată, facturi și devize de lucrări și sume de bani.

Citește și