Tribunalul Militar a decis: Securistul care l-a anchetat până la moarte pe disidentul Gheorghe Ursu nu va fi adus în fața justiției
UPDATE Tribunalul Militar București i-a respins plângerea lui Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, împotriva deciziei unui procuror civil de a da NUP (neînceperea urmăririi penale) în cazul fostului maior de Securitate Marin Pârvulescu, anchetatorul principal al disidentului care a murit în 1985, din cauza bătăilor primite la interogatoriile Securității.
Astfel, Marin Pârvulescu scapă neatins de justiție, după ce în ultimii 10 ani procurorii și judecătorii i-au respins sistematic cererile fiului lui Ursu ca fostul securist să fie anchetat pentru omor sau pentru tortură motivată politic. Aceștia au motivat că presupusele infracțiuni ale fostului securist s-ar fi prescris.
Judecătorul militar Gabriel Gunescu a decis miercuri să respingă plângerea lui Ursu „ca neîntemeiată” și să îl oblige pe Andrei Ursu la plata a 100 de lei, cheltuieli de judecată. Gunescu a mai dat o decizie similară în cazul altei plângeri a lui Andrei Ursu, împotriva unui NUP dat de un procuror militar. Plângerea respinsă astăzi a ajuns tot pe mâinile lui Gunescu, deși acesta a solicitat recuzarea, pentru a nu exista suspiciuni că se pronunță de două ori pe același caz. Cererea i-a fost însă respinsă de superiorul ierarhic.
Această decizie este definitivă și mai poate fi atacată doar prin proceduri extraordinare, pe care ar trebui să le dispună Procurorul General al României, Tiberiu Nițu.
ȘTIREA INIȚIALĂ. Judecătorul militar Gabriel Gunescu decide miercuri, la Tribunalul Militar București, dacă fostul maior de Securitate Marin Pârvulescu, cel care a coordonat ancheta disidentului Gheorghe Ursu, trebuie adus în fața justiției, așa cum solicită fiul lui Ursu. Procedural, aceasta este ultima șansă pentru ca fostul securist să fie cercetat penal, după ce mai mulți procurori și judecători au închis sau au tergiversat cazul, încă din anul 2003.
Colonelul Gunescu s-a mai pronunțat o dată cu privire la acest caz, însă pe o altă cerere. Atunci, el a nu a fost de acord cu desființarea soluției de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Marin Pârvulescu, soluție dată de un procuror militar.
Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliției București, după ce a fost închis timp de aproape două luni și a fost anchetat aproape zilnic. Conform mărturiilor colegilor de arest, Ursu venea bătut crunt de la interogatorii, uneori fiind adus în celulă cu pătura, pentru că nu mai putea să se țină pe picioare.
Maiorul de Securitate Marin Pârvulescu a fost cel care a coordonat anchetarea lui Ursu, în legătură cu jurnalul personal deținut de acesta și cu prietenii săi de la Europa Liberă și din România – oameni de litere considerați și ei disidenți (precum Nina Cassian, Geo Bogza, Dan Deșliu, Radu Cosașu etc.). Într-un reportaj gândul, Pârvulescu neagă că a avut vreo implicare în moartea lui Gheorghe Ursu, spunând că Securitatea a decis închiderea anchetei și predarea către un procuror civil, respectiv către Miliție. Fostul securist mai susține că Securitatea și el însuși nu ar fi avut puterea să intervină peste o anchetă civilă.
Totuși, Andrei Ursu, fiul disidentului, a explicat pentru gândul că aceasta a fost strategia de diversiune a Securității, pentru a liniști apele internaționale. SUA și Vestul, prin postul de radio Europa Liberă, urmăreau cu atenție evoluția anchetei lui Ursu, astfel că Securitatea ar fi decis ca inginerul să fie anchetat de civili, pentru a mai demonta suspiciunile.
Tactica procurorilor: infracțiunea securistului s-a prescris
Toți procurorii care au avut pe mână plângerile penale depuse de urmașul lui Gheorghe Ursu, în ultimii 10 ani, pe numele securistului Marin Pârvulescu, au mers pe o singură idee: infracțiunea lui Pârvulescu, fie că ar fi vorba despre omor, fie de tortură motivată politic, care intră sub incidența crimelor împotriva umanității, s-ar fi prescris. Deznodământul a fost mereu același: neînceperea urmăririi penale pentru Marin Pârvulescu.
La ultimul termen din dosarul pe care se pronunță miercuri judecătorul militar Gabriel Gunescu, procurorul militar Octavian Opriș a mers pe aceeași idee: infracțiunea de care Pârvulescu este acuzat, prin plângerea făcută de Andrei Ursu, s-a prescris în iunie 2012, el calculând curgerea termenului de prescripție începând cu 1990.
Cu toate acestea, avocații lui Ursu au arătat în repetate rânduri, în fața judecătorilor, că o lege din 2012 care face imprescriptibile infracțiunile de omor, invalidează teoria procurorilor. De altfel, Ursu nici nu cere cercetarea securistului pentru omor, ci pentru crime împotriva umanității, respectiv tortură motivată politic.
Istoricul dosarului Ursu
În 2007, fiul lui Gheorghe Ursu a depus o plângere împotriva fostului securist Marin Pârvulescu, în care cerea procurorilor să îl cerceteze pe acesta pentru tortură motivată politic, faptă care intră sub incidența infracțiunii de crimă împotriva umanității. Plângerea a fost depusă la Parchetul Militar, care după trei ani a declinat-o către Parchetul General, în 2010.
Pentru că nu exista niciun semnal că procurorii se ocupă de acest caz, familia Ursu a făcut mai multe sesizări la Ministerul Justiției și la Procurorul General de atunci, Laura Codruța Kovesi. În urma acestor sesizări, Parchetul General a dispus întocmirea unui dosar de cercetare penală.
Un an mai târziu, în 2011, Parchetul General își declină competența și trimite dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, schimbând totodată încadrarea juridică a faptelor reclamte din crime împotriva umanității în omor.
Pe 21 martie 2013, procurorul Ruxandra Ionescu de la Parchetul Tribunalului București a dispus NUP pe infracțiunea de omor, infracțiune care nu făcea obiectul plângerii penale inițiale, însă așa au considerat procurorii că trebuie încadrată. Andrei Ursu a atacat această rezoluție a procurorului în instanță, la Tribunalul București, care și-a declinat competența și a trimis procesul la Tribunalul Militar București.