Tribunalul sesizează, la cererea lui George Copos, Curtea Constituțională privind articole din noile coduri în dosarul Loteria I

Doi judecători de la Tribunalul București au admis, joi, cererea avocaților lui George Copos de sesizare a Curții Constituționale (CC) privind mai multe articole din noul Cod de procedură penală și din Legea 255 de aplicare a acestuia, dar procesul nu se suspendă, ci are termen în luna martie.

La termenul de joi al apelurilor din dosarul Loteria I, în care George Copos a fost condamnat la închisoare cu executare, avocații acestuia au arătat că fostul patron al Rapidului, George Copos, și-ar fi dorit ca judecata în dosar să se finalizeze la acest termen.

Judecătorii l-au audiat timp de mai multe ore pe Stelian Rațiu, inculpat în dosar, și au ascultat avocații care au invocat o execepție de neconstituționalitate a mai multor articole din noul Cod de procedură penală și din Legea 255/2013 prin care acesta a fost pus în aplicare de la 1 februarie.

Astfel, avocații au spus că articolul 3, articolul 4 alineatul 2 și articolul 10 alineatele 1 și 3 din secțiunea dispoziții privind situațiile tranzitorii din Legea nr. 255/2013 pentru aplicarea Codului de procedură penală sunt neconstuționale.

Apărătorii au mai spus că, în noul Cod de procedură penală, articolul 13 alin. 1 care prevede aplicarea legii procesuale penale în timp și spațiu, articolul 16 alin. 1 care prevede cazurile ce împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, articolul 396 alin. 5 care prevede rezolvarea acțiunii penale și articolul 552 alin. 1 care prevede rămânerea definitivă a hotărârii instanței de apel și a hotărârii pronunțate în calea de atac a contestației sunt de asemenea neconstituționale în raport cu prevederile Constituției României.

Ei au susținut că toate aceste articole sunt în dezacord cu articolul 1 alin. 5 din Constituție, potrivit căruia respectarea acesteia, a supremației sale și a legilor este obligatorie, articolul 16 alin. 2 ce prevede egalitatea în drepturi, articolul 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, articolul 21 alin. 3 ce prevede accesul liber la justiție și articolul 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale din Constituția României.

Avocații lui Copos au arătat că toate articolele aflate în dezacord cu articolele din Constituție încalcă de fapt trei principii universale ale dreptului, respectiv pe cel al prezumției de nevinovăție, pe cel al legalității incriminării și previzibilității legii penale și pe cel al securității juridice.

Ei au explicat, pe scurt, că, prin eliminarea în timpul judecării cazului a unui grad de jurisdicție, i s-a restrâns lui Copos dreptul fundamental de a exercita încă o cale de atac prevăzut de legea veche.

Avocații au mai arătat că, din cauza noilor coduri, Copos nu mai poate invoca în faza apelului o serie de nulități generate de vicii procedurale, ce ar fi fost comise de către procurori în timpul anchetei.

Avocații au arătat astfel că acestea sunt primele excepții de acest gen invocate în ceea ce privește noul cadrul legal de ordin penal și că o astfel de sesizare poate fi admisă.

Procurorul DNA s-a opus solicitării avocaților și a arătat că avocații nu au depus o motivare în scris a acestor excepții și că, din cele expuse oral, nu ar fi întrunite condițiile legale de sesizare a Curții Constituționale cu aceasta.

După deliberări, cei doi magistrați care judecă acest dosar au admis sesizarea CC cu această excepție printr-o încheiere a Tribunalului București, documentul respectiv urmând a fi transmis Curții Constituționale.

Judecata în cazul Loteria I va continua în 21 martie, când instanța a citat pentru audiere o fostă secretară a lui Nicoale Cristea, fostul șef al Loteriei, pentru a oferi lămuriri în cauză.

Tot atunci, au spus judecătorii, va fi discutată și posibilitatea stabilirii unei noi încadrări juridice în caz.

Omul de afaceri George Copos a fost condamnat, în 29 ianuarie 2013, de Judecătoria Sectorului 2 la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I, în care este acuzat de evaziune fiscală de peste un milion de euro, cu ocazia vânzării unor spații ale firmei Ana Electronic către Compania Loteria Română.

Instanța i-a condamnat la câte patru ani de închisoare și pe Gilio Giuzepe Roza și Stelian Ioan Rațiu, pentru evaziune fiscală, precum și pe Nicolae Cristea, pentru complicitate la evaziune fiscală.

Totodată, Gabriel Rogoveanu a fost condamnat la trei ani de închisoare, pentru complicitate la evaziune fiscală.

Judecătoria Sectorului 2 a menținut sechestrul asigurator dispus de procurori în cazul lui Copos, respectiv pe sumele de 3.237.034 de lei, 630.064,10 lei, 199.990 de lei, și în cazul lui Nicolae Cristea, pe sumele de 255.293,96 de lei, 1.385,19 de dolari, 44.720,15 de euro și 910,50 lei.

Decizia instanței a fost atacată cu apel.

În dosarul Loteria I, omul de afaceri George Copos, acționar la firme din grupul Ana, a fost trimis în judecată în iunie 2006, la puțin timp după ce și-a dat demisia din funcția de vicepremier.

Alături de el sunt judecați, pentru evaziune fiscală, Gilio Giuzepe Roza, acționar la Ana Electronic, Ana Group, Ana Pan, administrator unic, director la societatea Rom Tour G.M. Impex și membru fondator al Fundației „ProRapid”, precum și Stelian Ioan Rațiu (administrator la firma Transilvania International).

Totodată, au fost trimiși în judecată Nicolae Cristea, fost director general și președinte al Consiliului de Administrație în cadrul Companiei Naționale Loteria Română, membru fondator al Fundației ProRapid, și Gabriel Rogoveanu, agent imobiliar la firma Euroest Invest, pentru complicitate la evaziune fiscală.

Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat și președinte al Consiliului de administrație în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza și cu sprijinul lui Cristea și Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv persoana juridică SC Romtur GM Impex SRL și persoanele fizice Niculaie Ghinea și Ion Matei, inculpații ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui așa zis „pachet” de 38 de spații comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Națională Loteria Română, susțin anchetatorii.

Același mecanism ar fi fost folosit, potrivit DNA, și la achiziția de către Loterie a spațiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Rațiu.

În rechizitoriu se mai arăta că Nicolae Cristea – fost director general și președinte al Consiliului de Administrație în cadrul Companiei Naționale Loteria Română (CNLR) – a plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizări și publicitate, în perioada 1996-1999.

În plus, în 2002, Loteria Națională a închiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giulești pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preț de patru ori mai mare decât cel al pieței, susțin procurorii. În privința acestor sponsorizări, procurorii au menționat, în dosar, că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relațiile strânse dintre Copos și Cristea.

Procurorii au mai menționat că relația de „afaceri privilegiate” dintre Copos și Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acționar.

În 9 decembrie 2009, instanța supremă a decis ca dosarul Loteria I să fie judecat de instanța Judecătoriei Sectorului 2. Magistrații instanței supreme au admis, astfel, excepția necompetenței instanței după calitatea persoanei în acest dosar.