Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizii ale Comisiei Europene privind autorizarea introducerii pe piață a cartofului modificat genetic Amflora, considerând că normele procedurale privind autorizarea organismele modificate genetic (OMG) în UE au fost încălcate.
Pe teritoriul Uniunii Europene, OMG-urile nu pot fi diseminate în mediu sau introduse pe piață decât dacă fac obiectul unei autorizații, supusă unor condiții specifice și acordată în vederea unor utilizări determinate, după o evaluare științifică a riscurilor, se arată într-un comunicat al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Există două proceduri diferite de autorizare, aplicate în funcție de utilizarea preconizată a OMG -urilor.
Prima dintre acestea se referă la autorizarea unor OMG-uri în vederea diseminării lor deliberate în mediu. În cadrul acestei proceduri, sarcina de a elibera o autorizație revine în principiu statului membru căruia o întreprindere i-a transmis o cerere în acest scop. Cu toate acestea, celelalte state membre, precum și Comisia pot ridica obiecții în raport cu decizia de autorizare preconizată, caz în care decizia definitivă privind autorizarea este luată de Comisie sau de Consiliu, pe baza avizelor științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Cea de a doua procedură de autorizare privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, iar cererea de autorizare este evaluată la nivelul Uniunii.
În luarea deciziei de autorizare, Comisia este asistată de două comitete compuse din reprezentanți ai statelor membre, care își emit avizele după ce au luat cunoștință de avizele întocmite de EFSA, iar dacă avizul comitetului competent este favorabil autorizării OMG-ului, Comisia acordă autorizația. În caz contrar, sau în situația în care nu a fost emis niciun aviz, Comisia transmite o propunere de autorizare Consiliului, care o poate acorda sau respinge, iar dacă acesta nu adoptă o decizie, Comisia acordă autorizația.
Societatea BASF Plant Science GmbH a solicitat, pe de o parte, autorităților suedeze, prin intermediul unei filiale, să autorizeze introducerea pe piață a cartofului modificat genetic Amflora în vederea cultivării și a utilizării sale în scopuri industriale. Întrucât mai multe state membre au formulat observații cu privire la această cerere, luarea deciziei definitive a fost încredințată autorităților Uniunii Europene.
Pe de altă parte, societatea BASH a inițiat direct o procedură de autorizare în fața autorităților Uniunii Europene în vederea producerii de furaje pe baza acestui cartof. Această din urmă cerere acoperea și ipoteza prezenței accidentale a unor urme de OMG în produsele alimentare pentru consumul uman sau animal.
După ce a primit, în 2005, avize favorabile din partea EFSA, Comisia a transmis propuneri de autorizare comitetelor și apoi, în lipsa unui aviz din partea acestora, Consiliului, care nu a adoptat o decizie.
În consecință, Comisia ar fi putut, în această etapă, să acorde autorizațiile solicitate. Cu toate acestea, întrucât a primit în cursul procedurilor de autorizare informații privind anumite incoerențe între avizele științifice ale EFSA, Comisia nu a acordat autorizațiile, ci a decis să consulte din nou această autoritate, solicitându-i lămuriri cu privire la avizele sale.
În iunie 2009, EFSA a adoptat un aviz științific consolidat în cadrul căruia (în prezența a două opinii minoritare care erau în dezacord cu concluziile sale) a confirmat că Amflora nu prezenta riscuri nici pentru sănătatea umană, nici pentru mediu. În urma acestui aviz, comitetele competente nu au fost sesizate în legătură cu noile proiecte de decizii de autorizare de către Comisie care, prin deciziile din 2 martie 2010, a acordat cele două autorizații solicitate.
Considerând însă că acest cartof prezintă un risc pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru mediu, Ungaria a formulat o acțiune în anulare împotriva deciziilor de autorizare ale Comisiei, iar Franța, Luxemburgul, Austria și Polonia au intervenit în susținerea concluziilor Ungariei.
În cauza T-240/10 Ungaria/Comisia, Tribunalul a constatat că CE nu a prezentat comitetelor competente, înainte de adoptarea deciziilor contestate, proiectele modificate ale acestor decizii, însoțite de avizul consolidat al EFSA din 2009 și de opiniile minoritare.
„Chiar dacă dispozitivele deciziilor atacate sunt identice cu cele ale proiectelor de decizii prezentate inițial comitetelor competente și Consiliului, situația este diferită în ceea ce privește temeiul științific reținut de Comisie pentru adoptarea acestor decizii. În consecință, Tribunalul constată că, prin faptul că a decis să solicite un aviz consolidat al EFSA și prin faptul că și-a întemeiat deciziile atacate în special pe acest aviz fără să permită comitetelor competente să ia poziție nici cu privire la aviz, nici cu privire la proiectele de decizii modificate, Comisia nu a respectat normele privind procedurile de autorizare”, se arată în comunicatul transmis de CJUE.
Tribunalul apreciază că, în cazul în care Comisia ar fi respectat aceste norme, rezultatul procedurii sau conținutul deciziilor atacate ar fi putut fi substanțial diferit, întrucât voturile privind proiectele anterioare în cadrul comitetelor fuseseră foarte neomogene și întrucât concluziile avizului consolidat al EFSA din 2009, însoțite de opinii minoritare, au exprimat o mai mare incertitudine decât avizele anterioare ale EFSA, nu era exclus ca membrii comitetelor să își poată revizui poziția și să decidă pentru sau împotriva autorizațiilor solicitate.
În plus, în prezența unui aviz defavorabil sau în lipsa unui aviz al comitetelor, Comisia ar fi fost obligată să prezinte propunerile de autorizare Consiliului, care ar fi putut decide pentru sau împotriva autorizațiilor în cauză. Comisia ar fi putut adopta deciziile numai după finalizarea acestei proceduri, în lipsa unei decizii a Consiliului.
În aceste condiții, întrucât Comisia și-a încălcat obligațiile rezultate din normele fundamentale de procedură, Tribunalul a decis anularea deciziilor contestate.
Comisia Europeană a autorizat, la începutul lunii martie 2010, cultivarea în Uniunea Europeană a unui soi de cartof și importul a trei tipuri de porumb, toate din categoria organismelor modificate genetic, respectiv soiul de cartof Amflora, dezvoltat de concernul german BASF, și trei tipuri de porumb modificat genetic, produse de grupul american Monsanto.
Tribunalul Uniunii Europene este o instituție autonomă față de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a cărui înființare a fost decisă în 1988 pentru a degreva activitatea Curții și a ameliora protecția jurisdicțională a cetățenilor prin introducerea unui dublu grad de jurisdicție. Tribunalul judecă, printre altele, acțiuni introduse de statele membre împotriva Comisiei sau împotriva Consiliului, dar și acțiuni directe introduse de persoane fizice sau juridice care au ca obiect anularea actelor instituțiilor, ale organelor, ale oficiilor ori ale agențiilor UE.
Deciziile Tribunalului UE pot fi atacate în termen de două luni cu recurs, limitat la chestiuni de drept, la CJUE.
Aurelia Alexa, [email protected]