Prima pagină » Revolutions » Tu știi de ce ne-am luat rația de libertate? Adrian Kali: Unii spun că era bine că ne-am plătit datoriile. Nu aveam apă caldă, nu aveam o grămadă de chestii (Partea a III-a)

Tu știi de ce ne-am luat rația de libertate? Adrian Kali: Unii spun că era bine că ne-am plătit datoriile. Nu aveam apă caldă, nu aveam o grămadă de chestii (Partea a III-a)

Tu știi de ce ne-am luat rația de libertate? Adrian Kali: Unii spun că era bine că ne-am plătit datoriile. Nu aveam apă caldă, nu aveam o grămadă de chestii (Partea a III-a)
În anii 80, pericolul intrării țării în incapacitate de plată l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu să anunțe că România intenționa să-și achite datoria externă, măsură ce avea să se răsfângă asupra populației prin restricții și interdicții.

În volumul „Cultura penuriei anii 80″, Mioara Anton explică cum a pornit tăvălugul peste viața românilor, transformându-i în alergători de cursă lungă pentru supraviețuire.

„Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie nerentabilă au obligat conducerea partidului să găsească soluții pentru raționalizarea consumului și redresarea economiei. Presiunile Fondului Monetar Internațional pentru ca guvernul de la București să-și reevalueze planurile de dezvoltare industrială, precum și perspectiva intrării în incapacitate de plată l-au determinat pe Ceaușescu să anunțe că România intenționa să-și achite datoria externă, o povară care a fost aruncată direct asupra populației.

Pentru a-și atinge obiectivul, regimul a impus noi măsuri menite să disciplineze societatea și să pună capăt unor fenomene care influențau negativ economia. Planificarea centralizată – ilustrată propagandistic prin cincinalul calității, cincinalul în patru ani și jumătate sau cincinalul revoluției științifice (1976-1980) – a fost un eșec niciodată recunoscut și asumat de Ceaușescu.

Raționalizările, economisirile și stoparea risipei s-au transformat într-o obsesie pentru secretarul general al partidului, care a dispus măsuri ce frizau uneori absurdul”, se arată în volumul citat.
Revoluționarul timișorean Adrian Kali își amintește, într-un interviu care va face parte dintr-o relatare mai amplă a ce s-a întâmplat în acea perioadă, despre umilințele la care erau supuși românii în viața de zi cu zi.

„Din punctul meu de vedere nu era bine, unii spun că era bine că ne-am plătit datoriile, nu aveam apa caldă, nu aveam o grămadă de chestii. Unii poate uită chestia asta. Nu venea tramvaiul, fugeam acasă mă bucuram că mai picura de trei ori apa caldă ca să mă pot spăla, erau lucruri care nu erau normale, ce m-a deranjat cel mai tare, când a avut loc acel episod al germanilor când au plecat în RFG, am văzut o emisiune în care un neamț era foarte supărat fiind întrebat de ce pleci din RDG în RFG și ăla spunea

Citește continuarea pe platforma REVOLUTIONS…

Foto: Facebook/Adrian Kali

 

Autor

Citește și