VIDEO UPDATE | Guvernul a adoptat BUGETUL pe 2024, după o ședință amânată de mai multe ori / Marcel Ciolacu: „O să facem un buget noaptea ca hoții”

Guvernul Ciolacu intenționează să aprobe legea bugetului de stat pentru anul 2024 în ședința de guvern de joi, programată inițial la ora 12:00, dar amânată de câteva ori, până la ora 21:00. Pe masa Executivului se află și legea bugetului asigurărilor sociale pe anul viitor. Consiliul Economic și Social a votat și a publicat avize nefavorabile pe cele trei proiecte, iar Consiliul Legislativ a dat avize favorabile, dar cu observații.

UPDATE 00:38 Guvernul a publicat o prezentare a legii bugetului pe 2024 – vezi AICI.

Documentul era pregătit să fie susținut în cadrul unui briefing de presă, anulat din cauza orei târzii.

UPDATE 00:12 Potrivit unui comunicat al Palatului Victoria, legea bugetului pe 2024, legea bugetului asigurărilor sociale și ordonanța „trenuleț”, au fost adoptate, după o ședință amânată cu 9 ore.

Proiectul de lege merge spre dezbatere în parlament, în procedură de urgență.

UPDATE ora 21:12: Premierul face declarații de la Palatul Victoria:

„Asta este, important e sa avem un buget bun anul viitor. O să facem un buget noaptea ca hoții (zâmbește ironic – nr.).

Aș dori să felicit și Ucraina și R. Moldova, pentru că astăzi s-a hotărât în Consiliul European deschiderea negocierilor de aderare. Aș dori să felicit și Georgia, din acest moment este țară candidată.

Adoptăm astăzi bugetul de stat pe 2024, unul axat pe investiții de circa 7% din PIB.

Anul viitor, investițiile vor contribui cu jumătate la creșterea economică, iar creșterea investițiilor va fi dublă față de cea a consumului. Aici, de fapt, este cheia dezvoltării României, unde, câteodată cu discuții lungi, câteodată și mai aprinse, am lucrat cu toată echipa guvernamentală, dar, cum e corect, vreau să-i mulțumesc domnului ministru al finanțelor pentru tot efortul depus în toate cele șase luni, fiindcă cunoaștem cu toții cum a trebuit să gestionăm această situație în întreaga perioadă.

Țintim o creștere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României față de acest an.

Bugetul asigurărilor sociale pe care aprobăm tot astăzi probează că există bani atât pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie, cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie.

Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale.

Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari.

Investițiile sunt de 120 de miliarde de lei. Este un record absolut după anul 1989.

Avem cel mai are buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023.

La transporturi alocăm cu 27% mai mulți bani pentru a susține investițiile din infrastructură. Asta înseamnă 6,5 miliarde de lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi și lucrări de modernizare a porturilor.

Există, de asemenea, suplimentări majore, între 30 și 50% în plus pentru sănătate, inclusiv Casa de Sănătate, mediu și dezvoltare. Aici vorbim despre programul Anghel Saligny, unde alocăm cu 3,7 miliarde de lei mai mult, dublu și ceva față de 2023.

Există un plus de 10% și la investițiile din trecut. Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului, capitalul uman din educație, noi unități moderne în sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor.

Tunul pe Fisc și Vamă. Colectarea, diminuarea evaziunii și reducerea corupției la frontiere

Una din soluțiile cheie care poate susține cheltuielile sociale și investițiile este reducerea evaziunii. Pentru ca acest lucru să fie valabil, premierul le cere instituțiilor care se ocupă de colectare – ANAF și Autoritatea Vamală – să-și facă mai bine treaba.

Am pretenții sporite de la Fisc și Vamă în 2024, să-și facă mai bine treaba cu instrumentele digitale adecvate pe care le au acum, e-factura, e-transport, e-sigiliu. În plus, avem pe agendă azi decizii precum modificarea Codului Vamal, adoptarea Strategiei Anti-fraudă și un nou proiect de digitalizare la Ministerul de Finanțe. Efectul cumulat trebuie să fie reducerea evaziunii și colectarea mult mai bună la buget”, a declarat Ciolacu.

Repet, nu vor exista creșteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investițiilor și, evident, a luptei contra evaziuni.

Avem un buget sustenabil: Investiții de peste 7% din PIB, mai mari decât deficitul bugetar programat la 5%, iar inflația va continua să scadă. Am văzut cu toții la noiembrie este deja 6,7% ținta noastră pentru 2024 este să scadă sub 5%, adică la jumătate din momentul când am preluat mandatul de premier.

În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. Săptămâna aceasta am discutat reorganizare șase ministere. Săptămâna viitoare vom continua cu restul.

În final vor rămâne mai puține instituții cu puncte unice de avizare a documentelor, reducând astfel birocrația.

Important este să ne atingem obiectivele și pe 2023.

Mâine depunem cererea de plată numărul trei din PNRR, trimitem și ultimele deconturi pentru banii europeni din exercițiu, care se încheie la final de an, iar în țară respectăm ce am promis administrațiilor locale. Azi alocăm banii pentru cheltuielile descentralizate, la nivel de comune, orașe și municipii.

Am lăsat la final salariu minim pe 2024, care va crește cu siguranță. Propunerea noastră este de 3.700 lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele șase luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci păstrăm facilitatea de 200 lei scutiți de taxe din salariu minim brut.

Acest buget, sperăm, votat în Parlament înainte de Crăciun, ne va permite în 2024 să investim sume fără precedent, de fapt, să construim România.”

UPDATE ora 21:00. Ședința de Guvern ar urma să înceapă în curând, potrivit surselor Gândul.

UPDATE 19:01. Consiliul Legislativ a publicat motivarea avizelor favorabile, cu observații, pentru proiectul legii bugetului de stat și al „ordonanței trenuleț”.

Documentul integral, aici.

Documentul integral, aici.

UPDATE 17:50: CES a publicat motivarea avizelor nefavorabile pentru proiectele bugetului de stat și al ordonanței „trenuleț”.

„În contextul alocării de timp insuficient (mai puțin de 24h) pentru analiza unor documente complexe ce însumează peste 1200 de pagini, impactul proiectului de act normativ nu a putut fi evaluat în mod corespunzător. O analiză preliminară relevă un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor și un impact semnificativ asupra numeroase industrii, angajatori, angajați și reprezentanți ai mediului non-guvernamental deopotrivă. Reiterăm necesitatea implicării tuturor factorilor interesați în etapele premergătoare adoptării actelor normative de importanță majoră”, argumenteaza CES.

„Bugetul de subvenții și bugetul de asistență socială (facilități de călătorie) de la MTI nu sunt exceptate de la reținerea de 10% pentru prudența financiară, în contextul în care sumele respective sunt necesare funcționării sistemului feroviar în ansamblu. Conform calculelor organizaților sindicale, confirmate de ARF și MTI, și la nivelul anului 2024 suma totala alocată înainte de reținerea celor 10% sunt suficiente pentru 80% din activitatea anuală de transport, astfel încât, în cazul în care se rețin cei 10%, fondurile ar fi suficiente pentru activitatea de transport public până maximum în luna septembrie 2024”, susțin membrii CES.

În plus, CES argumentează că proiectul bugetului de stat pe anul 2024 nu prevede majorări salariale pentru nicio categorie de salariați din sistemul sanitar.

Se reclamă și tăierile pentru bolnavii cu autism, respectiv prevederile Anexei nr.ll referitoare la Subprogramul național de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist sunt de natură a aduce grave prejudicii comunității persoanelor cu autism prin reducerea drastică și absolut nejustificată a bugetului alocat acestuia.

Motivarea avizul nefavorabil al CES în cazul „ordonanței trenulet”:

Potrivit membrilor CES, creșterea salariilor personalului plătit din fonduri publice cu în procent de 5% este sub nivelul ratei inflației pentru perioada noiembrie 2022 – noiembrie 2023 în procent de 6,7% ceea ce contravine principiului impreviziunii în contractele prevăzut la art. 1271 Cod civil. „Personalul contractual are încheiate Contracte individuale de muncă și se află sub incidența acestui principiu chiar dacă nu este stipulat în legea nr. 153din 2017. Diferențele de creșteri salariale între diferite categorii profesionale în sectorul public duce la discriminare ceea ce contravine legii salarizării. Practic, datorită inflației mai mare decât procentul de creștere duce la încălcarea principiului forței obligatorii a contractului prin dezechilibrul prestațiilor în detrimentul angajaților”.

În plus, se reclamă calculul greșit al indemnizație de hrană, raportat la salariul minim brut pe economie din 2019 de 2080 lei, dar de la 1 oct 2023, el este stabilit la nivelul a doua salarii minime. „Modul de calcul actual este: 2080*2=4160-=-121uni=346 lei, dar următorul calcul ar trebui aplicat: 3300*2=66001ei-121uni=550lei”, adică o creștere de aproape 200 de lei.

Potrivit CES, prevederile referitoare la reducerile de tarife și gratuități, dar și la statutul persoanlului feroviar cresc impactul bugetar față de situația în care s-ar menține cele actuale.

CES a constatat o limitare a finanțărilor și sponsorizărilor pentru ONG, precum și limitarea accesului la sponsorizări private pentru UNICEF, dar și că nu s-a avut în vedere indexarea cu indicatorul social de referință cu efect direct asupra cuantumurilor indemnizației persoanelor cu handicap care sunt printre cele mai sărace persoane din România.

„Din cauza timpului insuficient pentru analiză, sub 24h pentru documente complexe, ce însumează peste 1200 de pagini, impactul prezentului pachet legislativ nu a putut fi evaluat în mod corespunzător. O analiză preliminară relevă un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor și un impact semnificativ asupra numeroase industrii, angajatori și angajați și mediului non-guvernamental deopotrivă”, potrivit motivării CES.

CES atrage atenția că lipsește un studiu de impact financiar, care să arate și numărul de întreprinderi/organizații afectate prin noile modificări aduse Codului Fiscal și că există numeroase aspecte nefavorabile dezvoltării mediului de afaceri, printre care:

• este limitat numărul de microîntreprinderi în care un asociat poate deține mai mult de 25% de la 3 la una singura, iar deținerea nu trebuie să fie directă, ci poate fi și indirectă, fiind incluse astfel și societățile unde există asociați soț/soție sau rude până la gradul III inclusiv. Prin aceasta modificare se lărgește baza de impozitare iar acest lucru nu ar trebui să se facă prin limitarea/încălcarea unor drepturi de asociere, într-un mod prin care se afectează liberul arbitru atunci când se ia decizia de asociere.
• este limitată deductibilitatea amortizării și a cheltuielilor de funcționare aferente sediilor sociale achiziționate de contribuabil în ansambluri rezidențiale la 50% dacă nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității, iar în situația în care un astfel de sediu este utilizat și în scop personal de către asociați, toate cheltuielile ante enumerate sunt nedeductibile. Aceasta prevedere va da naștere la abuzuri în măsura în care nu este clar cum se poate demonstra dacă sediul este folosit și ca locuință, în condițiile în care, mai ales după pandemie, sunt foarte multi întreprinzători care prestează servicii remote/work-from-home.
• recuperarea pierderilor fiscale nu se mai poate face decât în proporție de 70% și doar în 5 ani
• nu se mai poate deduce din impozit costul cu aparatele de marcat electronice fiscale, în condițiile in care modificările legislative din ultima perioada au obligat contribuabilii la investiții in astfel de echipamente pentru a-si putea îndeplini obligațiile legale
• nedepunerea la timp a bilanțului de către plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor conduce la încadrarea ca plătitor de impozit pe profit, iar termenul pentru depunerea situațiilor financiare pe 2023 pentru microîntreprinderi va fi 31 martie 2024.
• este diminuat plafonul cheltuielilor ce puteau fi decontate angajaților pentru abonamente medicale sau la facilitați sportive fără a fi considerat venit impozabil la aceștia de la 400 euro/an la 100 euro/an, afectând capacitatea de a motiva, retine, si de a asigura capacitatea deplina de munca a angajaților. De asemeni, este diminuat si plafonul cheltuielilor cu abonamentele medicale sau sportive pe care angajații au dreptul sa si-1 deducă din baza impozabila daca își achita singuri aceste abonamente, de la 400 euro/an la 100 euro/an.
• se introduce in sarcina chiriașilor persoane juridice obligativitatea reținerii, declarării si virării la buget a impozitului pe venituri din chirii datorat de proprietari persoane fizice, majorând fără nici un contra-avantaj efortul de conformare al contribuabililor, pentru ca statul nu a fost capabil sa implementeze masuri eficiente de colectare a acestui impozit de la persoanele fizice”.

În plus, susțin membrii CES, „derogarea adusă prin art. XXVI din proiectul de OUG de la prevederile art. 134 din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, respectiv ale art. 147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, prin care în anul 2024 finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, minimum 10,0% din cheltuielile bugetului general consolidat, în loc de minimum 15,0%, cum prevăd în forma lor originală aceste acte normative, este inadmisibil de acceptat. Constatăm că noile acte normative fundamentale din domeniul educației ajung să fie încălcate încă din primul an de implementare, la fel cum s-a întâmplat timp de 12 ani și cu prevederea din Legea educației naționale nr. 1/2011 referitoare la alocarea a minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru educație. Menținerea sistemului educațional în continuare subfinanțat are consecințe deosebit de grave pentru întreaga societate și pentru viitorul României”.

.În plus, în absența precizărilor clare cu privire la cine trebuie să deconteze naveta personalului din învățământ, ne aflăm în situația de a nu mai putea acoperi posturile ocupate de angajați navetiști, deoarece costurile de transport sunt foarte mari. În proiectele de acte normative nu se face nicio referire la corectarea salariilor funcțiilor de conducere din învățământ.

CES reclamă și prevederea care limitează aplicarea hotărârilor judecătorești cu privire la drepturile salariale.

„Emiterea unui act normativ prin care statul român se legitimează să nu respecte obligațiile stabilite prin hotărâri pronunțate de puterea judecătorească, are un caracter arbitrar, lasă fără conținut forța executorie a hotărârilor judecătorești și este un atac direct la independența justiției, în ansamblul său; prin introducerea în proiectul de ordonanță de urgență a unor măsuri fiscal-bugetare exclusiv cu privire la salariații din sistemul judiciar, Guvernul României instituie un tratament discriminatoriu în interiorul sistemului bugetar, întrucât numai drepturile salariale ale acestora sunt transformate în titluri de plată; nerespectarea obligațiilor de plată cu privire la creanțele reprezentate de neaplicarea integrală a prevederilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prin prorogarea, suspendarea, menținerea în plată la un nivel inferior, reprezintă un abuz de putere din partea Guvernului”.

Documentul integral al CES, aici.

UPDATE 17:35

Aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ (CL) pe bugetul asigurărilor sociale pe 2024, dar cu observații.

CL susține că „potrivit expunerii de motive, proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, autorizând veniturile pe capitole și subcapitole și cheltuielile pe destinații și pe ordonatori principali de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de șomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituțiilor publice finanțate parțial din venituri proprii, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar al anului 2024”.

UPDATE 17:00

A fost publicat avizul nefavorabil al CES pe legea bugetului asigurărilor sociale.

Potrivit analizei preliminare a CES, bugetul asigurărilor sociale „relevă un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor și un impact semnificativ asupra unor numeroase industrii, angajatori, angajați și reprezentanți ai mediului non-guvernamental”.

UPDATE 15:50

După 4 ore de la ora inițială la care trebuia să înceapă ședința Executivului, niciun ministru nu se află în sală. Ședința de guvern s-a amânat de mai multe ori, ultima dată până la ora 17:00.

UPDATE 15:15

Aviz nefavorabil dat de CES pe proiectul de lege al bugetului de stat. Din 32 de voturi exprimate, 28 au dat un vot nefavorbil, iar 4 au fost favorabile, dar cu unele observații.

Aceștia justifică avizul prin faptul că nu au avut timp să consulte toate datele trimise de MF.

UPDATE 13:10

Conform unor surse din interior patronatelor, avizul CES pe BASS este unul nefavorabil. Avizul este obligatoriu, dar consultativ.

Referitor la bugetul de stat pe 2024, aceleași surse precizează că ședința CES s-a amânat pentru ora 14:00, deoarece proiectul nu are toate avizele necesare. (detalii AICI)

UPDATE 12:50

Consiliul Fiscal (CF) a emis o opinie preliminară asupra legii bugetului pe 2024 și legii bugetului asigurărilor sociale, având în vedere documentele transmise de Guvern pe 9 decembrie, înainte cu 4 zile ca proiectul sa fie pus în transparență la MF.

Potrivit documentului, în după-amiaza zilei de 13 decembrie, prin adresa nr. 468.791/13.12.2023, MF a transmis un nou set de documente privind proiectul de buget pe anul 2024 și strategia fiscal-bugetară (SFB) pe termen mediu care modifică semnificativ traiectoriile variabilelor bugetare pe întreg orizontul de prognoză, atât ca urmare a unor schimbări în ipotezele avute în vedere, cât și ca urmare a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului ce urmează a fi aprobată împreună cu proiectul de buget pe 2024 și SFB 2024-2026.

Consiliu Fiscal condus de Daniel Dăianu avertizează că deficitul bugetar pe anul 2024 este posibil să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară.

CF precizează în opinia preliminară că a subliniat în opiniile și analizele sale că „ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile României și comparativ cu reperele UE”.

Având în vedere întinderea și complexitatea schimbărilor realizate asupra proiectului de buget și SFB 2024-2026 prin documentele trimise pe 13 decembrie și intenția Guvernului de a aproba documentele mai sus menționate în cursul unei ședințe anunțată pentru ziua de joi, 14 decembrie, ceea ce reprezintă un interval de timp extrem de scurt pentru o analiză
temeinică, CF, fiind practic pus în imposibilitatea revizuirii opiniei extinse, a decis emiterea unei opinii preliminare.

UPDATE 11:35

Ședința de guvern se amână în jur de ora 13:00-14:00, spun surse guvernamentale.

Se așteaptă ședința Consiliului Economic și Social, programată inițial pentru ora 09:00. Ședința CES a fost amânată pentru ora 12:00, pentru ca Guvernul să poată trimită toate documentele necesare.

Potrivit ordinii de zi a CES, se așteaptă avizele S.G.G., C.N.S.P. și M.J.

Știrea inițială:

Premierul Marcel Ciolacu are nevoie de buget în 2024. Potrivit proiectului de act normativ publicat în transparență, miercuri, pe site-ul Ministerului Finanțelor, acesta prevede un Produs Intern Brut estimat la 1.733 miliarde de lei prețuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condițiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei și ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei.

Noua lege a bugetului de stat include și majorarea de 13% de la 1 ianuarie 2024 pentru salariile personalului didactic și nedidactic, asta în condițiile în care forma inițială a ordonanței „trenuleț” publicată de MF „dintr-o greșeală”, spune Boloș, prevedea o majorare de 8% de la 1 ianuarie 2024.

Până la urmă profesorii vor beneficia de o majorare de 20% în 2024, 13% de la i ianuarie și 7% de la 1 iunie. (detalii AICI)

De asemenea, în 2024 ponderea cheltuielilor totale este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.

Boloș: Prin acest buget, ne propunem să construim și să consolidăm fundamentul serviciilor publice de calitate

Ministrul Finanțelor a venit cu o postare pe Facebook prin care a clarificat situația bugetului pe 2024. Astfel, Educația va beneficia de o creștere de aproximativ 61 % a bugetului, practic în valoare nominală de la 35 de miliarde la 57 de miliarde de lei.

Bugetul asigură sumele necesare pentru creşterea salariilor personalului didactic şi nedidactic din Ministerul Educaţiei, transmite Marcel Boloș.

Și Ministerul Sănătății va avea un buget mai mare, majorat cu 5,7 miliarde de lei față de bugetul estimat pentru 2023, ajungând la un total de 18,8 miliarde lei pentru 2024.

Boloș a luat în calcul și cele două majorări de pensii prevăzute în 2024. Prima majorare va veni de la 1 ianuarie, odată cu indexarea de 13,8% a pensiilor, odată cu rata inflației, iar a doua majorare este prevăzută la 1 septembrie, odată cu recalcularea celor 5 milioane de pensii. (detalii AICI)

„În realizarea bugetului am luat în calcul majorarea pensiilor de asigurări sociale cu 13,8% începând cu luna ianuarie 2024 și acordarea pensiilor recalculate conform Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii”, adaugă Marcel Boloș

Marcel Ciolacu spunea pe 11 decembrie la Digi 24, că vor fi pensii care „vor crește și cu 40%”. (detalii AICI)

Obiectivele Legii bugetului

Pe scurt, pentru 2024 sunt estimate:

• PIB: 1.733.821 milioane de lei
• Deficit bugetar cash 5% din PIB
• Ajustare de aprox. 2,1 în anul 2027 față de anul 2024
• Venituri bugetare 33,8 % din PIB cu tendință de creștere în valoare absolută.
• Cheltuieli bugetare de 38,8 % din PIB cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință

Cheltuieli bugetare de 38,8 % din PIB cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2024 reprezintă 33,81 % din PIB, acestea scad la 32,57 % din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2027 să înregistreze 31,81 % din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative, care fac ca acestea să își mărească valoarea nominală.

Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2024 reprezintă 38,8% din PIB, ajungând la 34,66% în 2027, în scădere ca procent în PIB pentru a reduce deficitul bugetar în mod treptat.

În ceea ce privește deficitul, începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). PDE a fost inițiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE. Conform recomandării formulate de CE și adoptată de Consiliul UE în iunie 2021 țintele de deficit ESA stabilite de Consiliu fiind de 4,4% din PIB pentru 2023.

„Planificarea bugetară pe anul 2024 și estimările pe perioada 2025-2026 își mențin angajamentul de continuare a ajustării deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor. În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2024 este estimat la 4,9 % din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2027 la 2,9% din PIB, respectiv o reducere de 2,0 puncte procentuale față de anul 2024”, se arată în document.

Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2024 la valoarea de 5,0% din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB), se va menține pe tot orizontul de referință, dar continuă să se ajusteze și în anul 2024, cu 1,1 puncte procentuale față de 2023, pentru ca în anul 2027 să înregistreze 2,9% din PIB.

Legea bugetului de stat pe anul 2024, poate fi citită integral – AICI.

Legea bugetului asigurărilor sociale, pe masa lui Ciolacu

Guvernanții vor să treacă și legea bugetului asigurărilor sociale pe 2024, concomitent cu legea bugetului de stat. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabilește la venituri în sumă de 134.982.538 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 134.982.538 mii lei, atât la credite de angajament cât și la credite bugetare.

Potrivit proiectului de act normativ, se stabilesc următoarele valori privind ajutorul în caz de deces:

a) asiguratului sau pensionarului, la 7.567 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 3.784 lei, se arată în lege.

Legea BASS pe 2024, poate fi consultată – AICI.

CITIȚI ȘI:

UPDATE Planul Comisiei Europene pentru a îl „îndulci” pe Viktor Orban privind ajutorul UE pentru Kiev / Ungaria primește zece miliarde de euro

VIDEO | Iohannis dezminte că suntem cu un pas în Schengen. Totuși, un consiliu extraordinar al JAI pe această temă este posibil