UE pare lipsită de soluții eficiente privind imigrația, situație cu efecte economice și sociale

Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puțin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranți. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranți care riscau să se înece în Marea Mediterană.

„Situația este mai mult decât urgentă; este necesar un răspuns colectiv al Uniunii Europene” pentru a face față sutelor de mii de imigranți care încearcă să ajungă în Europa, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), aproximativ 250.000 de extracomunitari au ajuns în țări ale Uniunii Europene în primele șapte luni ale anului 2015, dintre care 124.000 în Grecia și 98.000 în Italia.

Comisia Europeană a aprobat luni 23 de programe multianuale în domeniul migrației, în valoare de 2,4 miliarde de euro, în cadrul Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și Fondului pentru Securitate Internă (ISF), România urmând să primească aproape 100 de milioane de euro.

În luna mai, Comisia Europeană a propus un mecanism de „relocare” a imigranților, în scopul ajutării Italiei și Greciei. Această schemă ar urma să se aplice refugiaților din Siria și Eritreea veniți în Italia și Grecia după 15 aprilie 2015 sau după aplicarea mecanismului. În total, 40.000 de refugiați ar urma să fie transferați din Italia și Grecia în alte state membre ale Uniunii Europene. Țările vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat. În cadrul schemei, România ar urma să primească 1.023 de refugiați distribuiți din Italia, respectiv o cotă de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane. Germania va avea o cotă de 21,91% (5.258 de imigranți), Franța ar urma să accepte 4.051 de refugiați (16,88%), în Spania ar urma să meargă 2.573 de persoane (10,72%), iar în Ungaria 496 de extracomunitari (2,07%). Dintre cei 16.000 de imigranți distribuiți de Grecia, în România ar putea ajunge 682 (respectiv o cotă de 4,26%), restul imigranților urmând să fie distribuiți în alte 22 de țări.

În plus, Comisia Europeană propune acceptarea altor 20.000 de refugiați extracomunitari, pe parcursul a doi ani, în cadrul unui mecanism de oferire a protecției internaționale, la recomandarea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Țările care vor participa la această schemă vor primi în total 50 de milioane de euro în perioada 2015-2016. În cadrul acestui mecanism, România ar urma să aibă, potrivit propunerii Comisiei Europene, o cotă de 3,29%, respectiv 657 de refugiați. Alte 27 de țări vor participa la schema de transferare a imigranților.

Însă numeroase state europene – în principal Marea Britanie, Spania, Franța, Ungaria și Lituania – au exprimat preocupări în legătură cu propunerea Comisiei Europene privind distribuirea imigranților extracomunitari, situație care riscă să blocheze ajungerea la un acord. Pentru a intra în vigoare, planul va trebui să primească aprobarea Parlamentului European și a Consiliului European.

Premierul conservator al Marii Britanii, David Cameron, a anunțat că țara sa nu va primi imigranți extracomunitari, argumentând că Londra poate opta să nu participe la această inițiativă a Uniunii Europene. Franța, Spania, Ungaria, Slovacia, Estonia și Lituania au exprimat preocupări privind propunerea Comisiei Europene.

Rolandas Krisciunas, adjunctul ministrului lituanian de Externe, a apreciat că planul Comisiei Europene trebuie să fie aplicat în mod voluntar, fără a avea caracter obligatoriu. La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orban, a catalogat inițiativa drept „nebunie”.

Recent, șeful diplomației britanice, Philip Hammond, avertiza că imigranții extracomunitari amenință standardele de viață în Uniunea Europeană, explicând că Blocul comunitar nu are capacitatea de a primi milioane de oameni aflați în căutarea unei noi vieți.

„Trebuie să reușim să rezolvăm această problemă prin repatrierea persoanelor care nu au dreptul să solicite azil”, a declarat Hammond, referindu-se la criza imigranților din Orientul Mijlociu și Africa. „Reglementările Uniunii Europene le permit imigranților să fie destul de încrezători că nu vor fi retrimiși în țările de origine. Aceasta nu este o situație sustenabilă, pentru că Europa nu se poate proteja, nu poate să își păstreze standardele de viață și structura socială dacă acceptă milioane de imigranți din Africa”, a argumentat Hammond.

În lipsa unor politici unitare la nivelul Uniunii Europene, statele membre au adoptat propriile măsuri, multe fiind contestate de organizațiile pentru drepturile omului și pentru protecția refugiaților.

AUSTRIA

Austria a primit 28.311 solicitări de azil în primele șase luni ale anului 2015, mai mult decât numărul total din anul 2014. Cancelarul Werner Faymann este de acord că primirea refugiaților constituie un drept fundamental, subliniind că are obligația morală și legală de a le oferi adăpost. Problema este că unii guvernatori ai regiunilor austriece refuză să primească imigranți, astfel că Guvernul central vrea modificarea Constituției în sensul posibilității de a impune deciziile centrale privind imigrația la nivel federal. Imigranții extracomunitari sunt cazați în principal în tabăra Traiskirchen, situată în apropiere de Viena. De aici, refugiații sunt propuși spre transfer în cele nouă landuri austriece. „Responsabilitatea este împărțită între cei zece actori decizionali – Guvernul central și autoritățile din cele nouă landuri. Guvernul central își îndeplinește atribuțiile”, a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului austriac de Interne.

Pe fondul intensificării retoricii antiimigrație, popularitatea Partidului Libertății (extremă-dreapta) este în creștere, în timp ce susținerea pentru coaliția de centru-dreapta formată din Partidul Popular și social-democrați este în scădere. În contextul polemicilor privind imigrația, Slovacia s-a oferit să primească temporar 500 de imigranți extracomunitari din Austria. Președintele austriac, Heinz Fischer, a declarat însă că ajutorul Slovaciei nu va rezolva problemele cu imigranții, estimând că, anul acesta, Austria așteaptă 70.000 de solicitări de azil.

BELGIA

Problema imigrației rămâne principala preocupare pentru cetățenii belgieni, conform unui sondaj de opinie prezentat la 1 august. Potrivit cifrelor oficiale, în anul 2014, în Belgia au fost primiți 27.000 de imigranți extracomunitari. Belgia este și o importantă țară de tranzit pentru extracomunitarii care se îndreaptă spre Marea Britanie. La începutul lunii iulie, Guvernul de la Bruxelles a acceptat în Belgia 244 de refugiați, inclusiv membri ai etniei yazidi, care fugeau de conflictul din Siria.

BULGARIA

În iulie, Bulgaria a demarat lucrările de prelungire a gardului metalic construit de-a lungul frontierei cu Turcia, pe o lungime de circa 150 de kilometri. Bulgaria este țară de tranzit pentru imigranții care vin din Orientul Mijlociu și încearcă să ajungă în Europa Occidentală. Bulgaria a anunțat, în luna iunie, că este dispusă să accepte aproximativ 500 de refugiați, în cadrul planului Uniunii Europene de distribuire a extracomunitarilor.

CROAȚIA

Guvernul Croației a acceptat, în iulie, să găzduiască 550 de refugiați și solicitanți de azil extracomunitari aflați în alte țări membre UE, în cadrul planului de distribuire a acestora la nivel european.

„Este vorba de un răspuns la o serie de catastrofe umanitare produse în Marea Mediterană și în contextul creșterii presiunilor asupra sistemului european, în special asupra Italiei și Greciei”, argumenta ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici. Numărul refugiaților aflați pe teritoriul Croației este de 2.600, potrivit celor mai recente date disponibile.

REPUBLICA CIPRU

Republica Cipru, partea greacă a insulei din Marea Mediterană, a primit în ultimii ani 1.434 de imigranți provenind din Siria, țară care se confruntă cu un război civil. În plus, în R.Cipru sunt alți aproximativ 2.000 de extracomunitari, provenind din alte țări ale Orientului Mijlociu sau din nordul Africii.

CEHIA

În primele șase luni ale anului 2015, autoritățile din Cehia au interceptat 3.018 imigranți clandestini, numărul fiind cu 50 la sută mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2014. Aproximativ 100 de imigranți clandestini care riscă să fie deportați au organizat un miting de protest, marcat de violențe, la începutul lunii august, într-un centru de detenție din nord-estul Cehiei.

Președintele ceh, Miloș Zeman, aprecia, într-un interviu acordat ziarului Blesk, că intervențiile militare occidentale în Orientul Mijlociu au generat criza imigrației ilegale în Europa, argumentând că principala cauză a fluxului de refugiați este amplificarea terorismului islamist. „Actualul val de imigrație are drept cauze ideea absurdă a Statelor Unite de a interveni militar în Irak sub pretextul găsirii armelor de distrugere în masă; dar nu s-a găsit nimic”, afirma Zeman.

DANEMARCA

În anul 2014, numărul solicitărilor de azil în Danemarca s-a dublat, atingând nivelul de 14.815, comparativ cu 7.557 de cereri formulate în 2013. Conform unui raport al Serviciului danez pentru imigrație, în 2015 se va înregistra un nou record. Danemarca nu face parte din sistemul Uniunii Europene de justiție și afaceri interne, astfel că nu va participa la planul Comisiei Europene de redistribuire a imigranților. Partidul Popular Danez (dreapta) a cerut Guvernului de la Copenhaga să lanseze o campanie de informare prin care să descurajeze venirea imigranților.

ESTONIA

Guvernul eston a anunțat recent că va primi 150 de imigranți extracomunitari în următorii doi ani. Pe fondul polemicilor, ministrul eston de Interne, Margus Tsahkna, a explicat că refugiații nu vor ajunge toți în același timp.

FINLANDA

Guvernul de la Helsinki a anunțat în iulie că va primi 792 de solicitanți de azil, aflați în Grecia și Italia, în următorii doi ani, în cadrul planului Uniunii Europene. În 2014, Finlanda a acceptat 1.300 de solicitanți de azil, iar anul acesta se estimează că numărul refugiaților veniți pe teritoriul finlandez va fi de 6.000-7.000.

Aproximativ 10.000 de persoane s-au adunat, la sfârșitul lunii iulie, în centrul orașului Helsinki pentru a protesta față de populism, după o declarație xenofobă făcută de un politician naționalist.

„Visez la o națiune puternică și curajoasă care să învingă coșmarul multiculturalismului, un fenomen urât al zilele noastre”, declarase parlamentarul Olli Immonen, membru al formațiunii naționaliste Adevărații Finlandezi. În replică la declarația controversată, circa 10.000 de persoane au manifestat la Helsinki. Protestatarii au denunțat atitudinea populistă a politicienilor de extremă-dreapta, pledând pentru o Finlandă multiculturală.

FRANȚA

Problema imigrației și cea a riscului terorist islamist au amplificat dezbaterile politice în Franța, contribuind la ascensiunea partidului naționalist Frontul Național (FN). Mii de imigranți extracomunitari sunt adunați de câteva săptămâni la intrarea din Franța în tunelul care traversează Canalul Mânecii, în zona Calais. Grupuri de sute de imigranți au încercat în mod repetat să se agațe de trenuri care circulă spre Marea Britanie. Cel puțin zece persoane au murit, iar autoritățile franceze par să fie depășite de situație. În acest context, Franța a anunțat că așteaptă sprijin „suplimentar” din partea Guvernului britanic în privința crizei imigranților de la intrarea în Eurotunel. „Am cerut o mobilizare suplimentară din partea Marii Britanii în problema imigranților din zona Calais”, a declarat recent ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, într-un interviu acordat publicației La Croix.

Marea Britanie a promis că va investi zece milioane de euro pentru consolidarea barierelor de securitate în jurul terminalului feroviar Coquelles, situat în apropiere de Calais.

GERMANIA

Criza imigranților a accentuat tensiunile politice în Germania, unde anul acesta sunt așteptați peste 450.000 de extracomunitari, comparativ cu aproximativ 200.000 în 2014. Guvernul condus de Angela Merkel a acceptat recent să ofere un million de euro autorităților regionale pentru a face față fluxului de refugiați. Însă șeful Guvernului landului Bavaria, Horst Seehofer (membru al Uniunii Creștin-Sociale), consideră suma drept insuficientă, el propunând și măsuri de limitare a numărului de refugiați veniți din Albania, Kosovo și Muntenegru. Anul trecut, Ministerul german de Interne a cerut statelor europene să asume responsabilități mai mari în privința refugiaților.

GRECIA

Grecia, aflată într-o situație economică precară, este asaltată de mii de imigranți veniți din Orientul Mijlociu și din Africa. Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, în cursul anului 2015, în Grecia au ajuns 155.000 de imigranți, aproape jumătate pe cale maritimă. Comisia Europeană a propus un mecanism de „relocare” a imigranților, în scopul ajutării Italiei și Greciei.

Organizația Amnesty International a atras atenția că eforturile Greciei de a oferi asistență imigranților sunt îngreunate de planurile ineficiente, de folosirea inadecvată a fondurilor europene și de nivelul ridicat al șomajului.

Asociația Medici fără Frontiere a exprimat „preocupare” privind situația de pe Insula Kos, unde au avut loc confruntări între imigranți și forțele de ordine. Insula, o destinație turistică populară, încearcă să facă față celor aproximativ 7.000 de imigranți veniți în luna iulie. „Situația … a scăpat de sub control. Există riscul vărsării de sânge”, a avertizat guvernatorul Insulei Kos, Giorgos Kiritsis.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a atras atenția că nu poate face față numărului mare de refugiați, mai ales în contextul actualei crize economice.

Comisia Europeană a promis că va analiza situația și va oferi fonduri speciale Greciei.

IRLANDA

Guvernul de la Dublin a fost de acord să primească 1.100 de refugiați în următorii doi ani, inclusiv 600 provenind din Siria și Eritreea, în cadrul planului de distribuire a refugiaților elaborat de Uniunea Europeană.

ITALIA

Teritoriul italian este prima destinație a miilor de imigranți africani care traversează Marea Mediterană în încercarea de a ajunge în Europa. În primele șase luni ale anului 2015, cel puțin 2.000 de imigranți s-au înecat în Marea Mediterană. În contextul fluxului masiv de imigranți, Italia a amenințat că le va acorda imigranților clandestini vize temporare Schengen, care le vor permite să pătrundă pe teritoriul altor state UE, dacă nu se ajunge la un acord echitabil cu privire la împărțirea sarcinilor. Aproximativ 60.000 de persoane au sosit în sudul Italiei anul acesta, mult mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit propunerilor Comisiei Europene, 24.000 de persoane urmează să fie redistribuite din Italia către alte țări.

LETONIA

Sute de persoane au protestat pe 4 august în Letonia față de hotărârea Guvernului de a accepta 250 de solicitanți de azil în următorii doi ani, conform planului Comisiei Europene.

LITUANIA

Guvernul lituanian a stabilit în iunie să accepte 250 de refugiați sirieni, la propunerea Uniunii Europene.

LUXEMBURG

Guvernul din Luxemburg a anunțat că va primi 320 de refugiați extracomunitari, cu 20 mai puțini decât propusese Comisia Europeană.

MALTA

Teritoriul Maltei este una dintre primele destinații pentru imigranții care traversează Marea Mediterană. Malta transferă imigranții în alte state membre UE, iar conform planului întocmit de Comisia Europeană, ar urma să primească doar 74 de refugiați în 2015.

MAREA BRITANIE

Tema imigrației este una foarte sensibilă în Marea Britanie, generând polemici referitoare la statutul țării în cadrul Uniunii Europene. În contextul polemicilor pe tema imigrației și a crizei economice europene, premierul conservator David Cameron a promis organizarea, până la sfârșitul anului 2017, a unui referendum privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană. Guvernul de la Londra a cerut Franței să ia măsuri suplimentare pentru blocarea miilor de extracomunitari care încearcă să ajungă în Marea Britanie prin Eurotunel.

Marea Britanie nu este parte a spațiului de liberă circulație Schengen și nu face parte în totalitate din sistemul comunitar de justiție și afaceri interne, astfel că nu va primi refugiați în cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire.

OLANDA

Guvernul olandez a acceptat să primească 2.047 de solicitanți de azil extracomunitari în cadrul planului Uniunii Europene de distribuire a imigranților.

POLONIA

Decizia Guvernului de la Varșovia de a accepta 2.000 de refugiați din Africa și Orientul Mijlociu a generat polemici ample. Janusz Piechocinski, liderul Partidului Țărănist (PSL, parte a coaliției), a denunțat lipsa consultărilor pe această temă. Întrebat dacă va susține planul, Piechocinski, care este și vicepremier, a declarat că primirea imigranților va fi „problematică”.

PORTUGALIA

Guvernul de la Lisabona a acceptat, în iulie, să primească 1.309 refugiați extracomunitari, cu 247 mai puțini decât propusese Comisia Europeană.

ROMÂNIA

România ar urma să primească 2.362 de imigranți extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigrației pe Marea Mediterană și distribuirea refugiaților în spațiul Uniunii Europene.

În cadrul schemei Comisiei Europene, România ar urma să primească 1.023 de refugiați distribuiți din Italia, respectiv o cotă de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane. Germania va avea o cotă de 21,91% (5.258 de imigranți), Franța ar urma să accepte 4.051 de refugiați (16,88%), iar în Spania ar urma să meargă 2.573 de persoane (10,72%). Dintre cei 16.000 de imigranți distribuiți de Grecia, în România ar putea ajunge 682 (respectiv o cotă de 4,26%), restul imigranților urmând să fie distribuiți în alte 22 de țări.

În cadrul propunerii Comisiei Europene de acceptare a altor 20.000 de refugiați extracomunitari pe parcursul a doi ani, la recomandarea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, România ar urma să aibă o cotă de 3,29%, respectiv 657 de refugiați. Alte 27 de țări vor participa la schema de transferare a imigranților, Germania având o cotă de 15,43% (3.086 de imigranți), Franța de 11,87% (2.375), iar Spania de 7,75% (1.549).

SLOVACIA

În contextul înrăutățirii condițiilor din tabăra de refugiați Traiskirchen, situată în apropiere de Viena, Guvernul Slovaciei s-a oferit, în iulie, să primească temporar 500 de solicitanți de azil aflați pe teritoriul Austriei. Primii 50 de extracomunitari au ajuns în Slovacia la sfârșitul lunii iulie, 200 vor veni în august, iar alți 250 în septembrie. Refugiații sunt găzduiți într-un centru special situat la 30 de kilometri de frontiera Austriei. Refugiații care vor primi azil vor fi transferați din nou în Austria.

În cadrul planului Uniunii Europene, Guvernul de la Bratislava a anunțat că va primi 100 de extracomunitari.

SLOVENIA

Guvernul de la Ljubljana va accepta 250 de extracomunitari, în cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire.

SPANIA

Guvernul de la Madrid a acceptat să primească 1.300 de imigranți extracomunitari, în cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire a refugiaților ajunși în Grecia, Italia și Malta. Bruxellesul ceruse Spaniei să primească 3.640 de refugiați.

SUEDIA

Guvernul de la Stockholm a promis că va accepta 1.369 de refugiați redistribuiți din Italia, Grecia și Malta, mai mulți cu 200 față de propunerea Comisiei Europene.

UNGARIA

Guvernul Ungariei a intensificat recent măsurile antiimigrație, inclusiv prin construirea unui gard metalic la frontiera cu Serbia. Ungaria a primit, în primele șapte luni ale anului 2015, 110.000 de solicitări de azil.

Armata Ungariei a început, pe 13 iulie, lucrările pentru construirea controversatului gard la frontiera cu Serbia, o măsură luată de Guvernul Viktor Orban pentru oprirea imigrației ilegale. Premierul Viktor Orban a anunțat construirea unui gard metalic cu înălțimea de patru metri de-a lungul întregii frontiere dintre Ungaria și Serbia, care are 175 de kilometri. Națiunile Unite, Uniunea Europeană și Serbia au criticat controversatul proiect, justificat de Guvernul ungar prin necesitatea opririi imigrației. În iunie, Adam Mirkoczki, un parlamentar din cadrul formațiunii naționaliste Jobbik, considera justificat planul de construire a unui gard la frontiera dintre Ungaria și Serbia, cerând măsuri suplimentare antiimigrație și la granițele cu România, Ucraina și Croația.

Opoziția socialistă a acuzat Guvernul că încearcă să împingă valul de imigranți spre Occident prin construirea gardului de la frontiera cu Serbia.

Guvernul de la Belgrad a criticat vehement planul Ungariei de a construi un gard la frontiera cu Serbia, avertizând că traficanții de persoane vor beneficia de acest proiect, majorând tarifele și creând noi rute de tranzit, inclusiv prin România. Ministrul sârb al Muncii, Aleksandr Vulin, a admis că gardul pe care îl va construi Ungaria probabil va reduce numărul de extracomunitari care trec prin Serbia, precizând însă că traficanții de persoane vor găsi rapid rute alternative, prin România, Croația, Bosnia-Herțegovina și Bulgaria. „Mă tem că acest gard nu va face decât să crească tarifele percepute de traficanții de persoane, permițându-le infractorilor să câștige mai mult și să fie în mai mare siguranță”, a declarat Vulin. „Ungaria transmite un mesaj greșit întregii lumi, Europei și imigranților, acela că Serbia nu poate exercita influență asupra vecinului nordic”, a adăugat ministrul sârb al Muncii.

La sfârșitul lunii iulie, autoritățile ungare au transportat într-un vagon care avea ușile blocate zeci de imigranți extracomunitari, inclusiv copii, într-un tren intercity, inițiativa fiind criticată de adversarii Guvernului de dreapta de la Budapesta. Un vagon a fost adăugat unui tren intercity care a circulat pe 23 iulie pe ruta Pecs – Budapesta. Vagonul în care erau zeci de imigranți, inclusiv copii și femei, a avut ușile blocate, pentru a se evita fuga extracomunitarilor. Pe geamurile vagonului era următorul mesaj: „Acest vagon circulă cu ușile închise”. Autoritățile ungare au explicat că măsura a avut rolul de a evita coborârea imigranților și dispariția acestora pe teritoriul Ungariei. Cel mai probabil, persoanele transportate în acest vagon special au fost imigranți extracomunitari depistați în sudul Ungariei și transferați la centre speciale din Budapesta. Comisia Europeană a cerut Ungariei să primească 716 imigranți în cadrul planului de redistribuire, dar Guvernul Viktor Orban a anunțat că nu va participa la această schemă.