ULTIMA ORĂ. Celebrul fost procuror ”Portocală”, arestat preventiv de Înalta Curte (INFORMAȚII ÎN PREMIERĂ)
Fostul procuror Mircea Negulescu, poreclit ”Portocală”, a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, în urma unei decizii luate în urmă cu puțină vreme de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Surse judiciare au declarat ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO că instanța supremă a admis recursul formulat de procurori cu privire la emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Negulescu în cazul „fabricării” dosarului Tony Blair!
Fostul procuror al „Unității de elită” DNA Ploiești, Mircea Negulescu, a ajuns pe 15 iulie în arestul central al Poliției Capitalei, fiind reținut de procurorii de la secția specială. După o anchetă lungă și minuțioasă ce a vizat un șir lung de ilegalități comise sub umbrela funcției, „distrugătorul de destine”, așa cum el însuși s-a descris potrivit unor stenograme, a fost reținut ca măsură preventivă. Prima instanță a respins solicitarea de a-l aresta preventiv, considerând că este suficientă măsura controlului judiciar.
Înalta Curte a admis însă acum recursul procurorilor, așa încât a dispus arestarea lui „Portocală”. Fostul procuror este acuzat de anchetatori că ar fi format un „grup infracţional organizat” la DNA Ploieşti în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, ilegalități săvârșite în dosarul „Tony Blair”.
Negulescu este acuzat că a hărțuit mai multe persoane din Prahova, încercând să le constrângă să formuleze denunțuri mincinoase împotriva lui Sebastian Ghiță în dosarul „Tony Blair”
Astfel, Negulescu este acuzat că a hărțuit mai multe persoane din Prahova, încercând să le constrângă să formuleze denunțuri mincinoase împotriva lui Sebastian Ghiță, iar când nu s-a putut, „Portocală” a conceput o adevărată rețea de „martori” , scrie și Gși false acuzații care să ducă, în final, tot la Ghiță, potrivit ph-online.ro.
Mai mult, Negulescu este acuzat că „ar fi realizat acţiuni de determinare prin constrângere morală asupra a patru persoane, trei dintre acestea fiind audiate atât cu identitate protejată, cât şi cu identitate reală, să dea declaraţii mincinoase, totul în scopul de a proba existenţa unor fapte de evaziune fiscală şi coruperea alegătorilor şi de a atrage răspunderea penală a unei persoane nevinovate pentru fapte imaginare”.
„În fapt, în urma probatoriului administrat, s-a constatat că inculpatul, în calitate de procuror de caz într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ar fi ticluit probe nereale prin construirea unui scenariu mincinos, respectiv obţinerea unui denunţ de la o persoană deja cercetată în acelaşi dosar şi consemnarea de declaraţii nereale sub pseudonim de la mai multe persoane”, precizează anchetatorii.
Fostul procuror „Portocală”, acuzat că ar fi format un „grup infracţional organizat” la DNA Ploieşti în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare
Concret, acuzațiile care îl vizează pe „Portocală”, potrivit documentelor anchetatorilor, sunt că acesta ar fi format un „grup infracţional organizat” la DNA Ploieşti „ în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals, în dauna mai multor persoane cărora le-au atribuit calitatea de subiecţi procesuali principali cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor acestora, au dispus şi au propus luarea măsurilor preventive privative de libertate, au dispus trimiterea în judecată a acestora, cunoscând că sunt nevinovate, au indus în eroare organele judiciare prin ticluirea şi producerea de probe nereale, inclusiv prin contrafacerea unor înscrisuri”, potrivit procesului verbal de aducere la cunoștință a acuzației de constituire de grup infracțional, scrie și G4Media.ro
Metodele prin care Mircea Negulescu i-a constrâns pe așa-zișii martori să dea declarațîi mincinoase sunt deja de notorietate. Amenințări cu arestul de la Câmpina, amenințări ce vizau atât persoanele în cauza cât și părințîi, copiii, ori soțiile acestora, interogatorii cu pistolul pe masă etc.
Toate abuzurile săvârșite de „Portocală” în dosarul Tony Blair erau acoperite de colegi procurori și polițiști, de asemenea părtași la falsificări de dosare prin inventarea sau măsluirea presupuselor probe
Însă, în acest dosar, în mod particular, Negulescu a comis greșeli care l-au trădat. Prima dintre ele a fost ușurința și chiar lipsa discernamantului în momentul în care a stabilit „din condei” suma de bani (220.000 de euro) care apare în dosar, bani cu titlu de mită, care ar fi trebuit să-l „înfunde” pe Sebastian Ghiță.
Concret, această sumă apare într-un alt dosar măsluit, dosarul Allianso, deschis în 2014 împotriva lui Vlad Cosma, pe care Negulescu a vrut să-l acuze de sponsorizarea ilegală a campaniei electorale din 2012. Judecând după evenimentele ce urmau să aibă loc în 2015-2017, putem trage o concluzie sigură: „Allianso” a fost un dosar deschis cu scopul de a lovi, cu manta, tot în Sebastian Ghiță, iar pentru asta, „Portocală” intenționa să-i monteze acuzații lui Vlad Cosma pentru a-l determina să formuleze denunțuri mincinoase împotriva lui Sebastian Ghiță.
Obsesia pentru cifre l-a trădat pe „Portocală”: suma de 220.000 de euro, mita invocată în dosarul „Tony Blair”, apare în alte trei dosare instrumentate de Negulescu
Însă Vlad Cosma a refuzat să „colaboreze”, astfel că, în 2015, procurorul poreclit „Zdreanță” și-a încercat norocul și cu un alt politician din Ploiești, și anume fostul primar Iulian Bădescu. Și pe acesta, Negulescu a încercat să-l acuze tot pentru suma de 220.000 de euro, atribuindu-i aceeași fapta de finanțare a campaniei electorale.
În 2016, Negulescu revine cu aceeași sumă, dar de data aceasta în dossarul „Tony Blair”, aruncând acuzațiile direct asupra lui Sebastian Ghiță, despre care spune că a fost beneficiarul celor 220.000 de euro.
În 2017, „Portocală” se hotărăște să adauge „artileria grea” în dosar și apar numele lui Victor Ponta și Tony Blair ca fiind parte a „conspirației” din jurul celor 220.000 de euro. Pe scurt, în Dosarul Ponta-Blair, DNA Ploiești susținea faptul că Ghiță ar fi finanțat cu 220.000 de euro vizita în România a fostului premier britanic Tony Blair în 2012. Scopul vizitei era cel de a-i crea imagine și capital politic lui Victor Ponta, pe atunci lider PSD, în contextul alegerilor europarlamentare și generale din acel an. În schimbul „foloaselor necuvenite”, Ponta l-ar fi lăsat pe Ghiță să candideze din partea PSD.
„Bumerangul” – înregistrarea făcută de Vlad Cosma, el însuși cercetat de Negulescu, în sediul DNA Ploiești
Dosarul fabricat de „Zdreanță” pe numele lui Vlad Cosma s-a întors însă, ca un bumerang împotriva lui Negulescu,
Știind care sunt metodele de lucru ale lui Negulescu și cât de departe poate ajunge obsesia acestuia, Cosma a făcut publică înregistrarea audio din biroul lui „Portocală”, în care se aude foarte clar cum au fost fabricate denunturile în dosarul Tony Blair. Iar acesta a fost, practic, finalul lui Mircea Negulescu, iar acțiunea luată astăzi împotriva să atestă faptul că Vlad Cosma a demascat unul dintre cei mai mari și mai periculoși „călăi” pe care justiția din România i-a avut în ultimii 30 de ani și care.
Din înregistrarea din sediul DNA Ploiești pe care Vlad Cosma a făcut-o publică rezultă influențarea martorilor, falsificarea declarațiilor, abuz în diferite forme
Înregistrarea dovedește că dosarul a fost construit în jurul unui denunț scris „la dictare”, dar și că „martorul” Cosma nu participa activ la conceperea denuntului și nici nu știa ce anume avea de gând să scrie în el Negulescu. Mai exact, doi procurori (Mircea Negulescu, Alfred Savu) și un ofițer de poliție judiciară (Mihai Iordache) au stat în față lui Vlad Cosma și s-au întrecut în a-i dicta ce să scrie, în așa fel încât acuzațiile să fie cât mai credibile.
„Le-am spus foarte clar că nu-l cunosc pe Tony Blair, că nu știu dacă s-a întâlnit cu Victor Ponta, dar mi s-a spus că trebuie să semnez o declarație și cred că în urmă acelei declarațîi a pornit tot acest dosar”, explică Vlad Cosma în momentul în care a dat publicitățîi înregistrarea.
Făcând o „anchetă inversată”, pornind de la infracțiune și de acolo croindu-și drumul spre Sebastian Ghiță, Negulescu a demonstrat că războiul cu fostul deputat e unul personal.
În timpul tehnoredactarii, se aude cum „Portocală” cere să i se arate un anume articol de lege pentru a ști exact cum să încadreze fapta la „corupție”: „Da-mi 13-le ăla, să vedem cum zice”, spune Negulescum făcând referire la articolul 13 din Legea 78/2000.
Remarcăm atenția pe care „Portocală” o acordă detaliilor și cronologiei faptelor pe care le inventa în denunț. „Pretinderea tre’ să fie înainte de venirea ăstora” se aude în fragmentul audio, cu alte cuvinte, Negulescu nu făcea altceva decât să pună cap la cap un șir de acuzațîi, sume de bani și date calendaristice, toate inventate. Tot o invenție a fost și așa-zisul sediu de campanie al lui Ponta, o stradă din București care în realitate nu există, locație în care „Portocală” scrisese în denunț că s-a aflat Vlad Cosma și a asistat la …. (?).
Iată un fragment relevant din înregistrarea care a contribuit decisiv la dosarul care a dus la arestarea fostului procuror, Mircea Negulescu
Negulescu: Ce mai, …I-am zis și lui Lucica (n.r. – Onea), ne jucăm cu mintea lui. Am un fetiș cu el (n.r. – Ghiță). Deci, scrie așa…
Savu: Precizez că, în perioada premergătoare campaniei și imediat după, am asistat…sau imediat după, da? Cum să zicem? La începutul campaniei electorale…
Negulescu: În mod direct și personal am asistat.
Savu: Păi, nu, că acuma zice….de el.
Negulescu: Am asistat la o discuție, da?
Savu: …purtată între Ponta Victor Viorel și Sebastian Ghiță Aurelian…
Negulescu: …care….să-i asigure consultanță și sprijin logistic.. care candida la acea dată, în acea perioada… pentru funcția de …
Polițist Mihai Iordache: …președinte al României.
Negulescu: …președinte al României …în luna noiembrie 2014. (…)
Savu: Din discuțiile avute în perioada campaniei electorale, am aflat … Ghiță Sebastian Aurelian îi asigura sprijin financiar lui
Ponta Victor Viorel prin plata mai multor servicii în timpul campaniei respectiv….să zicem: afișaj electoral…”.