Ultimii 21 de angajați CFR Călători duși la instanță vor fi cercetați în libertate

Toți cei 21 de angajați ai CFR Călători din cel de-al treilea lot dus în fața instanței cu propunerea de arestare preventivă pentru fapte de corupție vor fi cercetați în libertate, au decis, miercuri, magistrații Tribunalului Brașov, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cei 21 de angajați ai CFR Călători de la regionalele București, Brașov, Craiova, Iași și Galați pentru care a fost formulată propunere de arestare preventivă au fost duși la Tribunalul Brașov la ora 9.00, iar după audieri instanța a rămas în pronunțare până la ora 13.00, când a dat sentința de cercetare în libertate. Ei nu au primit nicio interdicție de a părăsi țara sau localitatea.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalului Brașov, procurorul Alina Popescu, dintre cei 21 de angajați ai CFR Călători propuși
pentru arestare opt sunt inspectori de la regionala București, restul fiind conductori și șefi de tren.

„Astăzi (n.r. – miercuri) nu vor mai fi audieri. Ne odihnim. Probabil nu vor mai fi nici în zilele următoare, dar situația se poate schimba de la o zi la alta”, a
spus Popescu.

Tot miercuri, la Curtea de Apel Brașov ar fi trebuit să se judece primele recursuri făcute de procurori față de decizia Tribunalului Brașov de cercetare în
libertate a primului lot de 68 de angajați ai CFR Călători, însă acestea au fost fost reprogramate pentru vineri.

Cele 21 de persoane duse la instanță miercuri fac parte dintr-un lot de 45 de angajați ai CFR de la regionalele București, Brașov și Iași, Craiova și Galați care au fost ridicați cu o zi în urmă de anchetatori și duși la audieri la Parchetul Tribunalului Brașov.

În 25 octombrie au fost audiați primii 81 de angajați CFR Călători, dintre care 68 au fost propuși pentru arestare preventivă, iar luni, din lotul de 43 de
persoane audiate, au fost reținute și propuse pentru arestare 35. În total, până în prezent au fost ridicate și audiate la Parchet 169 de persoane, dintre care
124 au fost propuse pentru arestare preventivă pentru luare și dare de mită și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, însă instanța a decis cercetrarea lor în libertate.

În urma cercetărilor procurorilor în acest dosar, care au început în luna martie 2011, s-a stabilit că, pornind de la conductorii de tren și până la revizorii de specialitate, se lucra mână în mână, „fiecare conjugându-și eforturile cu alți suspecți, în combinații diferite, în funcție de circumstanțe”.

În acest sens, angajații CFR foloseau un limbaj comun cu anumite elemente de argou, precum „a cârji”, „chiori”, „colet”, „a încărca trenul”, „a sta cu mortul pe tine” sau „tren bun”.

Traducerea cuvintelor folosite de angajații CFR este: „a cârji (cârjeală, cârjă)” – pretinderea sau primirea de bani de la călătorii frauduloși în scopul de a le permite acestora călătoria cu trenul (cârjeală – activitatea); „chior/-i – călător/-i fraudulos/-și care nu dețin/-e documente de călătorie; „colet/-e (pachet/-e) – călători frauduloși cărora personalul de tren le permite călătoria frauduloasă la cererea propriilor organe de control; „a încărca trenul” – activitatea infracțională de a permite călătoria frauduloasă a cât mai multor călători frauduloși; „a (nu) sta cu mortul (cu banii) pe tine” – a (nu) avea asupra propriei persoane sumele de bani provenite de la călătorii frauduloși existând riscul de fi descoperit.

De asemenea, „tren bun (tren puternic)” reprezintă un tren cu care se deplasează, în mod constant, mulți călători frauduloși și de la care se pot obține în acest mod sume de bani considerabile.

Transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor, iar mai departe, la București, banii erau predați prin intermediul chioșcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde lucrau și rude ale angajaților CFR Călători, potrivit anchetatorilor.

În cauză s-au înregistrat, până în acest moment al procesului, cheltuieli judiciare de peste 100.000 de lei (un miliard de lei vechi).

Cercetările au fost declanșate ca urmare a sesizării din oficiu din partea Secției Regionale de Poliție Transporturi Brașov din cadrul Direcției Poliției Transporturi a Inspectoratului General al Poliției Române, vizând circa 200 de persoane, potrivit sursei citate.

Prejudiciul în acest caz este estimat la aproximativ 200 de milioane de lei.